Home Blog

Este Hunedoara un oraș poluat?

0

Este Hunedoara un oraș poluat? Cine se trezește devreme și își îndreaptă privirea spre combinatul siderurgic ArcelorMittal, unde mai muncesc vreo 800 de oameni, ar putea fi sigur de asta. Deseori, norii de praf se ridică deasupra Oțelăriei, colorând zarea în nuanțe roșiatice și cenușii. Cei de la Garda de Mediu ne transmit că nu avem de ce să ne facem griji, că depășirile astea țin vreo 5 – 10 minute, de aia se numesc emisii fugitive, iar în restul zilelor se lucrează curat. Directorii combinatului anunță că disconfortul va mai dura până în toamnă, când va fi pusă în funcțiune noua instalație de desprăfuire.
O concluzie ar fi că față de „vremea lui Ceaușescu”, în care combinatul își tura motoarele la maximum și umplea de praf și pulbere Hunedoara, clăbucii de acum nu înseamnă mai nimic. Pe Facebook a devenit o modă să punem poze cu norul de la Oțelărie, atunci când îl prindem în flagrant, și să ne alarmăm că nu e amendat combinatul că scoate fum. Cei mai mulți dintre cei care postează fotografiile, evident, nu au trăit vremurile de glorie ale Hunedoarei industriale.
Praful de la Oțelărie este, cred, doar un joc de lumini și umbre față de adevăratele probleme de mediu ale orașului. Atrage atenția că e „spectaculos”, dar nu este esențial. Hunedoara e înconjurată de cel puțin cinci halde de steril – deșeuri miniere și siderurgice -, iar mult mai mult de 100 de hectare din împrejurimile ei au rămas „contaminate” de ruinele industriale. Cine știe ce substanțe nocive au rămas uitate pe terenurile astea pârjolite de demolatori. Între haldele de steril și oraș nu e pădure, iar o furtună puternică le scutură și aduce praful peste noi. De ce oare nu s-a gândit nimeni să planteze o pădure între halde și oraș sau să îi pună pe cei de la combinat să o facă, doar aveau resurse. Păduri ar putea fi înființate și pe dealurile pustii din jurul orașului și chiar printre ruinele combinatului.

Related Posts:

Cât de curați suntem

0

Ne dorim un oraș curat, probabil, și de aceea tot punem poze cu gunoaie aruncate aiurea pe străzi. Și ne plângem că nu se ridică mizeria de sub nasul nostru. Dar câți dintre noi ne-am aplecat vreodată după o hârtie sau vreun ambalaj, pentru a le lua de pe caldarâmuri și a le trimite la coșurile de gunoi? Câți dintre noi ne-am luat sacul menajer în buzunar și dacă am ajuns pe malul unui râu sau în vreo pădure ne-am apucat să strângem nelipsitele peturi care le sufocă fauna.
M-am săturat de fotografii cu gunoaie în zona verde făcute de tot felul de moraliști, obișnuiți să bată obrazul celorlalți că „nu-și fac treaba”. Când îți ia zece minute să faci o poză „la gunoaie” și apoi să scrii un text „inteligent” despre cât de revoltat ești tu de cum merg lucrurile în țara asta, mai bine ar fi ca în vremea asta să strângi mizeria din jurul tău (da, chiar și aia pe care au făcut-o alții, nu-i o rușine să o faci) și te poți lăuda apoi cu fapta bună, fără să îți verși fierea.
Știu oameni care se plâng într-una că orașul e murdar, pe Facebook bineînțeles, dar tot ei își aruncă gunoaiele în mijlocul lui, fără să își dea seama măcar de ce fac. În rest, Hunedoara este destul de curată, dar poate ar fi bine să ne implicăm mai des și să strângem după noi – poate chiar după alții pe care soarta i-a făcut ignoranți, iar noi nu îi putem schimba cu toate postările de pe Facebook.

Related Posts:

Curcubeul pomilor

0

Copacii din fața Hotelului Rusca au fost vopsiți în culorile curcubeului. Nu e chiar o știre, dar observ o mulțime de oameni preocupați de acest lucru.

Related Posts:

Pista de biciclete

0

A trecut vreun an de când “au început lucrările” la pista de biciclete care trebuia să ajungă la castel. Oare mai durează?…

Anul trecut scrisesem despre ea:

Pista de biciclete, în lungime de peste trei kilometri, va fi realizată pe fonduri proprii şi cu muncitorii atelierului primăriei. „Ca şi traseu, pista va fi amenajată începând de la intrarea în Hunedoara, pe Bulevardul Traian, apoi pe Bulevardul Republicii, până la sensul giratoriu cu Bulevardul Libertăţii, va continua pe strada cu sens unic, prin faţa Primăriei Hunedoara, va traversa apoi Parcul Libertăţii din Centrul Vechi şi în continuare va fi amenajată până la Castelul Corvinilor, pe strada cubică a Castelului”, a declarat primarul Hunedoarei.

Related Posts:

O bucată din istoria orașului

0

O bucată din istoria orașului…
FC Corvinul Hunedoara a fost una dintre echipele de poveste din fotbalul românesc. În anii 1980, sub comanda lui Mircea Lucescu, echipa a obţinut cele mai mari performanţe din istoria sa, locul al treilea în campionat şi calificarea în Cupa UEFA. De-a lungul timpului, un număr mare de fotbalişti, plecaţi „de sub furnalele Hunedoarei”, s-au remarcat la echipa naţională şi în campionatele occidentale. Hunedorenii au iubit fotbalul, iar FC Corvinul a stârnit entuziasm în jurul ei.

Related Posts:

Zoo

0

Zoo Hunedoara. Cred că grădina asta nu își mai are rostul. O mulțime de vizitatori pleacă de aici întristați de ce văd: animale ce par „certate cu viața” – în niciun caz vesele – ținute de ani în șir în cuști, boxe și tot felul de alte îngrădituri, unele dotate cu sârme electrice, își privesc aproape sedate oaspeții care dau târcoale închisorilor lor.

Grădina zoologică se dezvăluie oaspeţilor săi ca un imens ţarc, ocupat de un complex de cuşti de diferite dimensiuni, cu structura din beton şi gratii de fier, de împrejmuiri cu gard de plasă şi construcţii solide, protejate de sârme conectate la curent, locuri folosite pentru cazarea animalelor preţioase: o pereche de lei, o pereche de tigri, un pavian şi câţiva urşi carpatini.

La intrare, vizitatorii sunt întâmpinaţi de adăpostul în care este găzduită o barză solitară, căreia pe un palet de scânduri i-a fost improvizat un cuib dintr-un braţ de paie, din care însă nu îşi va putea lua zborul.

O găleată cu apă este folosită pentru adăpare, iar berzei îi ţin companie, din cuşca alăturată câţiva iepuri.

De cealaltă parte a aleii, alte cuşti au fost populate cu porumbei, găini şi fazani, iar „la loc de cinste”, unul dintre cei mai vechi locatari ai grădinii zoologice, corbul, ocupă singur, de mai mulţi ani, o creangă agăţată la mijlocul unei cuşti din plasă. Corbul solitar şi irascibil a devenit un simbol al grădinii zoologice, dar mulţi dintre vizitatorii ei au susţinut că locul lui este în afara ei.

Pe marginea aleii principale, urmează boxele urşilor, cărora în ultimii ani le-a fost lărgit spaţiul cu un petec de pământ înconjurat cu gard electric şi gratii în spatele lor.

Apoi cuştile în care sunt ţinuţi lupii şi vulpea, animale îmbătrânite în construcţiile din beton. În alte boxe şi îngrădituri, un pavian, o pereche de lei şi una de tigri manifestă indiferenţă şi uneori agitaţie în faţa vizitatorilor grădinii, faţă de care sunt protejaţi cu garduri conectate la curent electric.

Ultima achiziţie anunţată de Zoo Hunedoara au fost leul Simba şi o femelă pavian, aduse recent de la Circul Globus. În urmă cu doi ani, o pereche de zimbri a fost adusă aici din Germania, iar femela a dat naştere anul trecut unui pui, care poartă numele Romarta. Cele mai mari spaţii din Zoo Hunedoara au fost destinate ierbivorelor: capre negre, ciute, măgari şi ponei, iar o mulţime de câini au în grijă una dintre intrările în zoo-parc.

Related Posts:

Drumurile noastre

0

Am tot cerut zilele trecute de la Consiliul Județean Hunedoara informații despre starea șoselelor pe care le are în grijă, dar nu am primit nimic. Au primit alții, pentru că… nu știu… unii dintre cei care conduc instituția or fi având pe lângă salariile lor de cel puțin 12.000 de lei lunar – in gioco di mano – contracte de prestări servicii sau de „colaborare” cu diverse publicații. Chiar dacă nu am primit răspunsurile așteptate, aș putea face o sinteză a ce am văzut „în teren”: o mulțime de drumuri județene ale Hunedoarei sunt pline de gropi, au o infrastructură învechită, iar în ultimii ani, politicienii de la CJ nu au făcut mai nimic pentru a le moderniza. Nu pot sau nu le pasă, ori sunt prea ocupați să se sape între ei, din diverse motive. În rest, unii se laudă cu câteva bucăți de șosele noi, unde putem număra pe degete kilometri reabilitați.
Noroc că au moștenit câteva proiecte, pe care sper să le poată duce la bun sfârșit, că altele noi nu au. Doar abureală cât cuprinde pentru hunedoreni.

Related Posts:

Combinatul – ruine și gunoaie

0

Ruinele combinatului siderurgic din Hunedoara ocupă aproape 120 de hectare, iar în ultimul deceniu, după marile operaţiuni de demolare a clădirilor şi secţiilor fostului colos din vestul ţării, întinderea ocupată de dărâmături a fost abandonată de autorităţi.

Terenurile nu au mai fost ecologizate, în schimb natura şi-a intrat în drepturi peste rămăşiţele combinatului. Din loc în loc au crescut pâlcuri de pădure, iar de pe dealurile din împrejurimile municipiului, în aceste zile, priveliştea vechilor uzine se arată ocupată de verdeaţă şi de mii de arbuşti şi copaci. Cei care se apropie însă de zona industrială, întinsă de la un capăt la celălalt al Hunedoarei, găsesc un dezastru ecologic.

Movile de deşeuri aduse clandestin de localnici ocupă mai multe hectare ale fostului combinat, în timp ce în alte locuri au rămas contaminate cu poluanţi industriali.

Subsolurile unor foste clădiri ale combinatului, singurele rămase intacte după marile demolări de la sfârşitul anilor 2000, s-au transformat în iazuri cu apă de ploaie, în jurul cărora a crescut papura. Cei care trec prin zonă trebuie să fie atenţi la puţurile şi canalele ascunse sub ierburi şi gunoaie şi la şanţurile săpate de căutătorii de fier vechi.

Related Posts:

Vasile și posterul

0

Vasile e singurul locuitor al unui sat de munte aproape inaccesibil. E necăjit omul. Trăiește dintr-un ajutor social de 140 de lei și își luminează căsuța, în care abia încape un pat și o măsuță, cu o lampă cu motorină. Vasile nu a avut bani de niște postere care să-i mai aline singurătatea, dar uite că partidul „s-a gândit la el” și i-a dăruit un afiș cu Naty, pe care omul l-a lipit frumos pe un perete… with hopes and dreams. De-atunci n-a mai văzut vreun politician în bătătură, iar viața lui tot așa a rămas. Nataliei totuși i-a prins bine faza cu posterele. E ministru acum.

Related Posts:

Centrul național de informare turistică și de promovare inutilă

De aproape trei ani Hunedoara are un centru „național” de informare turistică, sub forma unei construcții rotunde care a costat peste 500.000 de lei, ridicată în 2015 din fonduri de la Uniunea Europeană.

Mai devreme am trecut cu câinele pe lângă el și… mă gândeam că, deși se află la o aruncătură de pliante de promovare de locul unde stau, n-am intrat vreodată acolo (shame on me), dar nici n-am văzut vreun turist trecându-i pragul.

M-am uitat apoi peste știrile vechi care lăudau, cum altfel, proiectul „ambițios” – de la nașterea lui la inaugurare (n-a mai scris nimeni de el după aia – de rușine probabil) și am citit că avea și scopul de a crea locuri de muncă.

Cred că a adus ceva joburi. Totuși, cum o fi să lucrezi în liniștea aia, aproape niciodată „tulburată” de vreun turist rătăcit, intrat să întrebe unde e Castelul Corvinilor, pentru că n-a văzut indicatoarele din împrejurimi? Sau de câte vreun localnic care crede că e brutărie…

Astfel de centre turistice, altele ridicate prin Vorța, Balșa și Buceș, Boz (ce v-au trebuit?), au fost ușor de construit, iar primarii s-au putut lăuda că au bifat proiecte pe fonduri UE – că „au atras fonduri”. Bineînțeles că puteau accesa finanțări pentru orice fel de investiții utile pentru comunitate le-ar fi trecut prin minte, dar au ales să umple județul cu centre „naționale” turistice… Și astfel de locuri continuă să tot apară… 🤔🤨

Related Posts:

Podoabe de Paște

0

Cu ocazia Paștelui, nu au mai apărut iepurașii leșinați prin zonele verzi ale Hunedoarei, nici lalelele multicolore de plastic în sensurile giratorii, nici lumânările gigant în jurul statuii lui Iancu, nici ouăle din parc sau îngerii cu leduri agățați de copaci și de stâlpi. Am un feeling că oamenii se pot bucura de sărbători și fără să le admire și fără să își facă selfie-uri în fața lor. // În Duminica Floriior, la Crucea de Flori din fața catedralei din parc, politicienii s-au înghesuit să îl flancheze, ca niște bodyguarzi, pe preotul care ținea cuvântarea. Bineînțeles, omul le-a mulțumit și i-a ținut aproape🤨. Acum doi ani, era campanie electorală în vremea asta și la aceeași catedrală cănile împărțite credincioșilor purtau pe ele chipul fostului primar al Hunedoarei. De fapt, când n-a fost campanie electorală în orașul ăsta?

Related Posts:

Capistrano

0

Turnul Capistrano. Aici ar fi fost găzduit călugărul care i-a fost camarad și duhovnic lui Iancu de Hunedoara. Are o poveste frumoasă: Ioan de Capistrano, unul din sfinţii Bisericii Romano Catolice, a fost un personaj fabulos, dar şi controversat din Evul Mediu. A rămas cunoscut în istoria poporului român şi pentru ajutorul dat lui Ioan de Hunedoara în marea bătălie pe care armatele sale au purtat-o la Belgrad, în vara anului 1456, pentru a apăra oraşul de armatele otomane…. http://adevarul.ro/…/ioan-capistrano-sfant-inchi…/index.html

Related Posts:

„Mafia aurului dacic” salvată după un proces de zece ani

0

Vineri, la sfârșitul unui proces început în 2008 la Judecătoria Deva și continuat cu apel, Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat sentinţa definitivă pentru șapte dintre inculpați. Magistrații i-au achitat pe Ilic Ljubisa, Radu Horia Camil, Jurca Daniel, Ioan Bodea, Viorica Luncan şi Ioan Luncan, în timp ce lui Călin Corhan i-au dat o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare. În 2017, Laszlo Olah şi Remus Popa au fost achitaţi, iar Daniel Moc a primit șase luni de închisoare, în dosare disjunse. Toți au fost judecați pentru pentru infracţiuni legate de furtul și traficul de obiecte de patrimoniu, numeroase dintre ele nemaiputând fi recuperate de autorități. Rechizitoriul a fost întocmit de actualul procuror general Augustin Lazăr, atunci prim-procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

 

Durata procesului a dus la prescrierea faptelor, a arătat instanța. Numeroasele expertize solicitate în dosar, greutatea cu care s-au derulat audierile, unii dintre inculpați și martori fiind cetățeni străini, amânările cauzate de excepțiile de constituționalitate invocate și de conexarea dosarului cu un alt dosar al traficanților de comori dacice, precum și perioadele mari dintre termenele de judecată au dus la prescrierea celor mai multe dintre fapte.

 

 

La rândul lor, și unii dintre acuzați s-au plâns de durata procesului. „Am fost acuzată de furtul unor comori, de care nu sunt vinovată. Am cheltuit 10.000 de euro din creditele de nevoi personale luate de la bănci, doar cu avocaţii. La anchete mi s-a spus <<ce mâini valoroase ai şi cum au ţinut ele brăţările dacice>>, când eu nu le văzusem decât la televizor”, relata Viorica Luncan. Localnica din Grădiștea de Munte, supranumită „Excavatorul”, fusese acuzată că a furat două brăţări dacice din aur, 200 de monede din aur Lysimachos şi 500 monede din argint, bunuri care au ajuns pe piaa neagră.

 

Nevinovat s-a declarat și Radu Horia Camil, acuzat că a colectat sute de obiecte antice de la căutătorii de comori, inclusiv două brățări dacice din aur și peste 700 de monede antice de aur și argint. Una dintre brățări a vândut-o unei case de licitații din New York, iar a doua a scos-o la vânzare pe e-bay. În 2015, la Judecătoria Deva, Radu Horia Camil a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru tăinuire. Vineri, Curtea de Apel Alba Iulia a decis achitarea sa. Camil mai este judecat în alt dosar, pentru traficarea a 145 monede Koson din aur, 12 monede romane şi trei monede bizantine din aur.

 

Ilic Ljubisa, interlop sârb implicat în traficul de comori dacice, nici nu s-a prezentat la proces. A fost achitat și el, deși în dosarul judecat pe fond primise cinci ani de închisoare. Cel puţin şase dintre brăţările dacice din aur traficate pe piaţa neagră a antichităţilor și numeroase alte artefacte au ajuns pe mâna lui Ilic Ljubisa. În anii 2000, interlopul le-a colectat de la căutătorii de comori din Munţii Orăştiei, prin intermediul unor apropiaţi, membri ai „Cartelului sârb”, şi le-a revândut pe piaţa antichităţilor din vestul Europei şi unor colecţionari din SUA.

Textul integral pe adevarul.ro.

Related Posts:

Castelul Corvinilor noaptea

0

„Dacă aveţi de gând să le vizitaţi vreodată, vă vom aştepta în maşină”, relatează bizarbin.com. Castelul Corvinilor este descris astfel: „Unii spun că Hunedoara este castelul cel mai înfricoşător din Europa. Nu doar acum, ci şi în trecut, înainte ca legendarul Vlad Ţepeş să se fi născut. Cele mai multe castele din zonă au fost distruse, nu şi Castelul Corvinilor, deşi invadatorii s-au apropiat de el. Înalt de peste 13 etaje, Castelul Hunedoarei nu este doar o construcţie intimidantă, ci, de asemenea, un loc unde s-au petrecut evenimente foarte îngrijorătoare”… La intrarea în curtea Castelului Corvinilor, scriu autorii reportajului, veţi observa imediat o fântână cu adâncimea de peste 30 de metri. Conform legendei, această fântână a fost săpată de doisprezece prizonieri turci, cărora li s-a promis eliberarea în cazul în care vor da de apă. După 15 ani de muncă au terminat de săpat fântâna, dar răpitorii lor nu şi-au mai ţinut promisiunea şi le-au tocat capetele. Se spune că inscripţia lăsată de turci pe un perete însemnă „apă aveţi, dar nu şi suflet”.

Noi știm că nu e așa. E doar feeric uneori.

Related Posts:

Un maidanez cu antene

0

L-am găsit sub mese la o terasă din Hunedoara, alături de colegul lui, un câine negru și prietenos… la gel ca și el.

Related Posts:

Block title

0FansLike
65,798FollowersFollow
5,450SubscribersSubscribe

Recomandate