SHARE

Am ajuns la timp în secția de votare, pe la 21 fără câteva minute, și am apucat să votez. A fost ok, votul e un fel de sărbătoare lipsită de extravaganță, dar necesară. E un eveniment pe care poate oamenii ar fi trebuit să îl trateze cu mai multă bucurie. Cred că nu a fost așa, mai ales după ce am văzut câțiva încrâncenați pe la urne, unii făcându-și cruci și răsuflând ușurați după ce au ieșit din camera de votare, zicând „am făcut-o și pe asta”. Cele câteva minute petrecute la vot au fost și singurele în care mi-am zis că „am făcut politică”. În ultimele luni de campanie electorală am privit detașat delirurile unora, minciunile altora, însă cred că trebuie să îi privim pe oameni cu îngăduință. Și nu mă refer la politicieni. E o idee greșită să avem prea multe așteptări de la ei, dar și să ne plângem atâta de ei. Acum o vreme mă întrebam cine sunt și de unde vin cei care ne-au cerut să îi votăm. Răspunsul era simplu: sunt produsul societății noastre, născuți și crescuți în țara asta, educați în familiile și școlile noastre. Cam asta e ce poate oferi poporul român la ora asta.

Related Posts: