SHARE

Cetatea Băniţei a fost construită la o altitudine de peste 900 de metri, pe creasta înconjurată de pârâurile Băniţa şi Jupâneasa, de linia ferată Simeria – Petroşani şi de şoseaua europeană Haţeg – Petroşani. De la înălţimea ei, dacii vegheau drumul care lega Valea Jiului de Ţara Haţegului, intens circulat în antichitate.

Un singur panou aşezat pe marginea Drumului Naţional 66 indică direcţia spre Băniţa antică, însă cei care vor să urce până la ea au de parcurs un traseu plin de obstacole. Prima parte a „drumului“, este străbătută pe jos, pe calea ferată, până în apropierea unui pod devastat şi a unui tunel, aflate la circa 500 de metri de şosea. De la pod, o potecă urcă printr-o mică livadă, pe panta cea mai blândă a Dealului Bolii. Apoi cărarea dispare printre bolovani şi printre rămăşiţele zidurilor cetăţii, prăvălite de-a lungul timpurilor. Arheologii au constatat că la poalele fortăreţei exista o aşezare civilă, ale căror ruine au fost distruse în mare parte la sfârşitul secolului al XIX-lea, când a fot construită calea ferată. În lipsa potecii, călătorii sunt nevoiţi să se orienteze cum pot pe panta tot mai abruptă. Câteva săgeţi pictate pe copaci şi pietre îi ajută să nu se rătăcească, în ce crengile şi bucăţile de stâncă le oferă sprijin. Din loc în loc, dărâmăturile fostei aşezări dacice indică şi ele apropierea de platoul acesteia. Ruinele cetăţii par complet abandonate, însă locul impresionează tocmai prin sălbăticia sa.

Related Posts: