SHARE

Castelul Corvinilor. Azi a fost prima întâlnire organizată aici în care comunitatea a putut afla că au fost făcuți primii pași ca monumentul să fie inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Sper că demersul – unul complex și de durată – va reuși. E nevoie ca autoritățile și specialiștii să se implice. Va conta și modul in care localnicii au grijă de castel și de împrejurimile lui.

Castelul Corvinilor se numără printre cele mai reprezentative monumente istorice ale României, iar în ultimii ani a mai devenit subiect al unor dezbateri cu privire la includerea sa în patrimoniul UNESCO. Iniţiativele au trezit interesul localnicilor, dar nu s-au concretizat. Potrivit rapoartelor UNESCO, statutul de sit UNESCO aduce monumentelor istorice câteva beneficii importante chiar dacă nu sunt materiale. Scopul UNESCO nu este de a aduce profit celor care au în grijă monumentele, ci de a le proteja.

Astfel, pe lângă mândria de a fi atestat ca unul dintre cele mai valoroase 1.000 de situri din lume, recunoaşterea castelului ca sit UNESCO va putea aduce o mai bună protejare a sa şi o altfel de raportare la el din partea comunităţii. În final, ar putea crea mai multe şanse celor care accesează fonduri pentru conservarea lui.

Drumul spre includerea în Patrimoniul mondial UNESCO durează doi sau mai mulţi ani, în funcţie de cât de pregătiţi sunt cei care gestionează monumentul istoric. Cel puţin unul dintre cele zece criterii pentru care un sit poate fi inclus în Patrimoniul mondial va trebui îndeplinit de monumentul medieval al Hunedoarei.  
Castelul în 1865.

Criteriile UNESCO
Criteriile de analiză a valorii universale excepţionale a unor proprietăţi sunt: (I) reprezintă o capodoperă a geniului creator uman; (II) prezintă un schimb important al valorilor umane, într-un interval de timp sau într-o zonă culturală a lumii, cu privire la evoluţiile în domeniul arhitecturii, tehnologiei, artelor monumentale, urbanismului sau peisagisticii; (III) să poarte o mărturie unică sau cel puţin excepţională a unei tradiţii culturale sau civilizaţii care trăieşte sau care a dispărut; (IV) să fie un exemplu remarcabil al unui tip de clădire sau peisaj care ilustrează etape semnificative în istoria umană; (V) să fie un exemplu remarcabil al unei aşezări umane traditionale, care este reprezentativa pentru o cultură sau un exemplu de interacţiune a omului cu mediul în special atunci când mediul a devenit vulnerabil sub impactul schimbărilor ireversibile; (VI) să fie asociate cu evenimente sau tradiţii vii, cu idei sau credinţe, cu opere artistice şi literare avand semnificaţie universală; (VII) să conţină fenomene naturale la superlativ sau zone de frumusete naturala de excepţie şi de o importanţă estetică deosebită; (VIII) să fie exemple remarcabile care reprezintă etapele majore ale istoriei pământului, inclusiv înregistrarea vieţii, procese geologice semnificative in curs de desfasurare în dezvoltarea formelor de relief, sau caracteristici fiziografice si geomorfologice semnificative; (IX) să fie exemple remarcabile reprezentând procese semnificative ecologice si biologice în curs de desfăşurare în evoluţia şi dezvoltarea surselor naturale de apa, ecosistemelor de coastă şi marine şi comunităţilor de plante şi animale; (X) conţin cele mai importante şi semnificative habitate naturale pentru conservarea in-situ a diversităţii biologice, inclusiv a celor care conţin specii amenintate de valoare universala exceptionala din punct de vedere al ştiinţei sau conservării.

Pentru a fi considerată de valoare universală excepţională, o proprietate trebuie să îndeplinească, de asemenea, condiţiile de integritate şi autenticitate şi trebuie să beneficieze de un sistem de management adecvat pentru a asigura protejarea acesteia, informează Comisia Naţională a României pentru UNESCO.

Related Posts: