SHARE

„Pipera” se extinde şi devine tot mai colorată şi strălucitoare, în contradicţie cu aproape toate celelalte cartiere din municipiu, rămase în acelaşi stadiu al dezvoltării, de la începutul anilor 1990. „Am muncit în Occident, iar banii strânşi acolo i-am investit în palate”, este răspunsul cel mai des întâlnit pe care îl dau locatarii celor interesaţi de averea lor. În afara acestuia, explicaţia prosperităţii romilor cu palate devine un subiect tabu. Comunitatea e închisă şi trăieşte aproape numai după propriile reguli.

„Petele” unui „de lux”
Vecinii romilor bogaţi povestesc că unii dintre aceştia au reuşit să îşi multiplice bogăţia de pe urma tranzacţiilor cu fier vechi, într-o vreme în care platforma industrială ajunsese în moarte clinică, iar afacerile cu metale, unele la limita legii, şi specula aduceau profituri inimaginabile. Alţi localnici susţin că plecarea în străinătate a vecinilor lor romi le-a fost acestora de bun augur. Luni întregi pe an, multe dintre palate stau goale. Sunt lăsate în grija rudelor mai sărace şi a unor îngrijitori, în timp ce proprietarii îşi iau familiile în Occident. În ciuda opulenţei peisajului, în zonă continuă să locuiască zeci de familii de romi care se zbat în mizerie, în sărăcia unor barăci ponosite, lăsate fără apă sau canalizare.

CONTINUAREA AICI!

Related Posts: