SHARE

Nu ştiu dacă într-adevăr sunt uneori sau doar am talentul de a pierde timpul cu graţie. În atâţia ani de ce fac eu, mă rog, de , nu am învăţat să fiu punctual. Dar să zicem că sunt ocupat/împrăştiat şi, apoi, zic eu, suntem ocupaţi în general, noi, oamenii, ăştia care oftăm plângându-ne sau ne plângem oftând că nu mai avem timp să ne bucurăm de viaţă.

Firmiturile care s-au strecurat printre tastele notebook-ului, semn că am învăţat să fac mai multe lucruri deodată, sunt un fel de probe… La fel şi culcatul târziu, cu gândul că nici azi, again, nu am făcut chiar toate lucrurile pe care le-aş fi vrut sau cu gândul la a doua zi dimineaţa, devreme dacă se poate. Şi mai sunt apelurile pierdute şi cele respinse ori lăsate pe mai târziu, uitate în final. Şi impresia că timpul trece prea repede, că am pierdut timp preţios şi iar ajung târziu acasă şi tot nu am terminat ce mi-am propus. Timpul ăsta chiar trece repede, dar într-un fel e ok că ajungi să te bucuri de orele libere, chiar şi fără să îţi doreşti vacanţe prin nu ştiu ce munţi, oraşe, sau pe ce plaje. Mi-am reamintit textul ăla cu lucrurile pe care trebuie să le facem pentru a ne simţi mai organizaţi, măcar la finalul unei zile de lucu…

Aşadar, cum ne punem ordine în viaţă? (nu o zic eu, ci ceva specialişti)

1. Evaluăm lista lucrurilor de făcut… iar pe cele pe care le putem încheia rapid, nu le lăsăm pe mâine.
2. Stabilim programul, întâlnirile  şi priorităţile pe .
3. Vorbim cu şefii şi colegii să fie totul ok înainte de a pleca acasă.
4. Curăţenie pe birou, în calculator, acte şi mailuri.
5. Găsim timpul de a reflecta la orele în care am fost ocupaţi cu lucrul.
6. Spunem la revedere!
7. Lăsăm o notă pozitivă celor cu care interacţionăm la serviciu.
8. Stingem luminile, deconectăm apartura.
9. Lăsăm stressul la uşă.
10. Mergem acasă.

 Nu prea le fac dar mi se par

Related Posts: