SHARE

Nu se ştie cine a pictat din satul Almaş – Sălişte. Am vizitat-o de două ori şi de fiecare dată mi s-a părut, pustie cum am găsit-o, un loc fascinant. Picturile ei ar putea stârni însă adevărate dezbateri filozofice. Pe un perete apar scene din Iad, aşa cum şi le-a imaginat nea Gheorghe maistrul, când a desenat Judecata de Apoi şi alte alea.

Nişte cu nume ca Pufi şi Kufi schingiuiesc câteva calupuri de păcătoşi goi puşcă, printre care se disting: cârciumarul care îndoaie vinul cu apă şi apoi îl vinde scump, morarul care ia prea multă vamă, omul care păcătuieşte pentru că doarme duminică dimineaţa sau muierea care nu face prunci. Dracii sunt şi ei goi, doar de aia se spune “e dracul gol”. Dar să revenim la filozofie şi la anatomie. Dracii ăştia goi, judecând după înfăţişarea lor grotescă, se înmulţeau… Dacă nu, atunci de ce le-au mai fost desenate părţile anatomice supraexpuse?

Dacă, să zicem, se reproduceau şi ei ca oamenii, că doar există şi termenul de “pui de drac”, mă gândesc ce însemna oare să te naşti din diavol, să trăieşti ca dracul şi să te ocupi de scingiuirile păcătoşilor. Oare nu se plictiseau? Cred că dacă nu, erau proşti…

Mai multe detalii şi poze AICI!

Related Posts: