Home Blog Pagina 100

MOVIE: The Gold Rush – Povestea romanţată, a la Charlie, a unui căutător de aur

0

Goana după aur a fost unul dintre filmele pentru care Charlie Chaplin spunea că vrea ca lumea să şi-l amintească.

Este povestea vagabondului care pleacă în aventura aurului, în munţii canadieni, de unde la sfârşitul secolului XIX vestea descoperirii zăcământului din Yukon s-a răspândit în întreaga lume.

Acţiunea, scenele din cabana pe care o împart Charlie, căutătorul de aur şi un evadat şi fundalul sonor sunt excepţionale.

Related Posts:

Chilipiruri din locul unde oraşul prinde viaţă

0

Până la orele amiezii, în fiecare sâmbătă, platoul fostului patinoar al Hunedoarei devine centrul comunităţii.

Aici, în târgul de vechituri, cum îi spunem, sute de oameni forfotesc în căutarea chilipirurilor sau din dorinţa de a socializa,  de a cheltui banii pe lucruri de care în realitate nu au nevoie. În faţa lor, direct pe beton, pe pături, celofane şi capote, e aşternută marfa la preţuri negociabile. În cele câteva ore, oricine poate fi afecerist de ocazie, ceea ce e ok.

Printre aragazurile, piesele de maşină, gunoiaiele şi telefoanele furate, am reuşit să găsesc câteva obiecte interesante.

Pentru unul dintre ele am negociat “la sânge”, până ce comerciantul mi l-a lăsat la jumătate de preţ…

E vorba de o statuetă veche din metal, cu cutie muzicală, care înfăţişează scena apariţiei fecioarei Maria la Lourdes, în grota devenită unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj ale creştinilor.

Related Posts:

VIDEO: Ceva bun de la viaţă, la Teatrul de Artă Deva

O parte din filmări au avut loc la Hunedoara, în special pe platforma industrială şi pe halda de steril. Filmul lui Dan Piţa poate fi vizionat vineri, de la orele 18:00, la Teatrul de Artă din Deva.

CEVA BUN DE LA VIATA
Regia: Dan Piţa
Cu: Corneliu Ulici, Dragos Dumitru
Gen film: Drama
Sinopsis
Ceva bun de la viaţă este o poveste despre prietenie, dragoste, visuri, greutăţi şi împliniri, toate presărate cu speranţă. Doi prieteni crescuţi la casa de copii îşi caută un rost în viaţă în haosul tranziţiei postdecembriste. Deşi nu e ceea ce îşi doresc, Mateo şi Ginel acceptă munca istovitoare în mină ca pe o cale de ieşire din situaţia precară în care se află. Ştiu că viaţa trebuie să aibă ceva bun pentru fiecare şi că depinde numai de ei să se desprindă de incertitudinea pe care destinul le-a aruncat-o în faţă. Această decizie îi împinge pe un drum presărat cu surprize la tot pasul. Fraţi de cruce, cei doi nu încetează să aibă grijă unul de celălalt nici o clipă şi împreună reuşesc să treacă, prin propriile puteri, peste toate piedicile pe care le întâmpină. De la preocupări mărunte la afaceri riscante, de la întâmplări în stare să provoace râsul la veritabile lecţii despre cei din jur şi de la idealuri mari la trăiri fireşti, Mateo şi Ginel descoperă treptat oamenii, banii şi iubirea. Într-un cuvânt, viaţa.
Rezervări bilete:
ticketing@teatrudeva.ro

tel: 0354 738703
Agenţia Teatrală
Luni-Vineri 11:00-18:00
Sâmbătă –Duminică
16:00-19:00
Pretul biletelor: 10 lei și 6 lei cu reducere

Related Posts:

IMAGINI: Promovare inedită a proiectului mocăniţei de la Hunedoara, pe plasa funicularului

0

Ideea restaurării traseului mocăniţei de la Hunedoara a prins viaţă datorită unui grup de tineri hunedoreni, în frunte cu Dan Bera, şi a presei din judeţ. În prezent, în ciuda faptului că tronsonul de cale ferată a dispărut, fiind jefuit cu acte în regulă, vândut la bucată sau trimis la fier vechi, numărul celor care cred că proiectul reconstrucţiei traseului căii ferate înguste este viabil a crescut simţitor. Mocăniţa are marketing: pe plasa fostului funicular de la castel, câţiva tineri din Hunedoara au amplasat un banner imens cu mesajul “Anul 2012, al reconstrucţiei mocăniţei hunedorene”. E o pată de culoare într-un peisaj dezolant, ocupat de ruinele industriale, dar pe de altă parte frumos, datorită Castelului Corvinilor şi a împrejurimilor lui. Anul 2012 nu va fi al reconstrucţiei mocăniţei, cred eu, dar putem încerca, putem lua iniţiativa, mai ales că fondurile pentru astfel de proiecte sunt disponibile în programele UE. [nggallery id=23]

Related Posts:

VIDEO: Levente, “dacul” manelist de la poalele cetăţii Sarmizegetusa

0

Deşi nu cunoaşte suficiente cuvinte în limba română, Levente se mândreşte cu pasiunea lui pentru “cultura” noastră. L-am întâlnit, ciudat, în inima Munţilor Orăştiei, de unde poporul român îşi trage rădăcinile. Omul ajuns pe aceste meleaguri tocmai din zona Harghitei lucrează ca paznic la câteva utilaje forestiere, parcate în apropiere de cetatea Sarmizegetusei. Am reuşit în cele din urmă să ne înţelegem, prin semne mai mult, pentru că nu prea pricepea întrebările mele. Trebuie să recunosc: mi-a sărit în ajutor cu o lopată după ce am rămas înţepenit cu maşina în zăpadă.
Ceva mai târziu,  după ce s-a prezentat cu numele de Levente Gyury, mi-am amintit de celebrul banc: “cum te cheamă pui de dac?” Maghiarul din Secuime, ajuns pe meleagurile vechii Dacii, m-a făcut curios văzându-l apoi cu videoplayerul la subţioară, plimbându-se prin pustietatea locului. L-a deschis cu mândrie, iar melodia pe care a ales-o a fost de-a dreptul şocantă. Omul locuia la o aruncătură de băţ de ce are mai de preţ poporul român, de-abia silabisea limba română, dar era înnebunit după manele.

Related Posts:

IMAGINI: Locul unde primăvara nu a răzbit – spre cetăţile din munţi

0

În Munţii Orăştiei, omătul încă stăpâneşte calea spre cetăţile dacice. Îţi trebuie multă voinţă şi timp, mai ales, pentru a urca în aceste zile la Sarmizegetusa, Feţele Albe sau Blidaru. Zăpada ajunge la jumătate de metru pe ultimii patru kilometri ai drumului spre ruinele Sarmizegetusei, drum pe care singurele urme ce mai pot fi văzute sunt ale sălbăticiunilor. Iarna a alungat turiştii din zonă. În acea pustietate, singurul personaj care îşi mai făcea de lucru azi, mai devreme, era paznicul unor utilaje folosite în industria forestieră. [nggallery id=22]Povestea omului e incredibilă. (va urma)
VEZI ŞI:
Sarmizegetusa Regia

Related Posts:

VIDEO: Echipa presei hunedorene – Cei mai jurnalişti dintre fotbalişti

0

Campionatul de futsal organizat în Simeria a avut între protagoniste şi o echipă a presei hunedorene. Cu o medie de patru – cinci goluri date în fiecare dintre cele patru meciuri jucate, cei mai jurnalişti dintre fotbalişti nu s-au făcut de râs. Eu chiar sunt mulţumit: după ultimul meci, jucat în seara aceasta, am avut suficient fastum-gel pentru a-mi acoperi toate vânătăile, iar zilele următoare o să scap şi de dureri.

Related Posts:

IMAGINI: Culorile Hunedoarei – “Oraşul Muncitoresc”

0

Cel mai colorat cartier din municipiul Hunedoara este O.M. (Oraşul Muncitoresc). Faţadele blocurilor au fost izolate şi apoi zugrăvite în nuanţe diferite, vii sau chiar stridente în comparaţie cu aerul de vechi pe care îl are zona. O.M. este în acelaşi timp şi cel mai îngrijit cartier al oraşului şi chiar dacă locuinţele au fost construite în primii ani de comunism, după model sovietic, sunt mult mai plăcute decât apartamentele blocurilor din beton ridicate în celelalte cartiere ale Hunedoarei. [nggallery id=21]
Vezi AICI cum arăta cartierul O.M. în anii 1960, în filmul Aproape de Soare.

Related Posts:

Piaţa Dunărea a pierdut lupta cu sărăcia / supermarketurile

0

Bişniţa cu ţigări a rămas singura afacere profitabilă în zona Pieţei Dunărea din Hunedoara. De câţiva ani, oamenii îşi fac treaba. Au şi o strategie de marketing agresiv, de succes, din moment ce au reuşit să acapareze un teritoriul pe care îl mai ocupă din când în când şi Poliţia locală. În afara afaceriştilor de “cartuş”, în Piaţa Dunărea domneşte dezolarea, se spune, pentru că ar fi în pragul falimentului. Din câte ştiu, în ultimii ani, piaţa a fost pe minus. Doar sâmbăta, când în parcarea ei era organizat târgul de vechituri, localnicii ieşiţi cu sărăcia la mezat aduceau venituri acceptabile administraţiei acesteia, care le percepea taxa la pătură. Trebuie spus că în urmă cu vreo cinci ani a fost dat în funcţiune stabilimentul actual al pieţei, o construcţie modernă la acea vreme, care şi acum oferă condiţii bune celor care vin să vândă la tarabă. Din păcate, noua piaţă nu a avut succesul aşteptat. Probabil cineva trebuia tras la răspundere pentru asta. Eu mă gândesc la vreun şef de piaţă sau administrator, care în afară de a aduna taxele pe tarabă ar fi trebuit să încerce să pună în valoare acel spaţiu. Se poate spune şi că piaţa a pierdut lupta cu supermarketurile, chiar dacă acestea nu sunt prea multe în Hunedoara şi chiar dacă până şi cel mai apropiat dintre ele, Carrefour, aflat la doar 500 de metri de Dunărea, s-a închis. Sau că piaţa a capitulat în faţa sărăciei. Deşi, ciudat, oamenii continuă să aglomereze culoarele supermarketurilor, interesaţi de aspectul legumelor fabricate in UE şi al fructelor chinezeşti şi turceşti.

Related Posts:

Ce ne facem cu maidanezii din Hunedoara

1

Primăria Hunedoarei a lansat, pe site-ul instituţiei, un sondaj referitor la câinii vagabonzi. Sună astfel: In opinia dumneavoastră, care este cea mai indicată variantă pentru gestionarea câinilor fără stăpân din municipiul Hunedoara? Iar opţiunile de răspuns sunt două: 1. Programul CSR – capturare-sterilizare-repunere în teritoriu (adică trimiterea patrupedelor din nou pe străzi, după sterilizare) şi 2. Cazarea în adăpost (respectiv, eliminarea lor de pe străzi).
În două săptămâni, au răspuns sondajului 300 de hunedoreni. Peste 90 la sută dintre ei vor să nu mai vadă animalele pe străzi. Oamenii au ales, destul de surprinzător, varianta mai costisitoare, care probabil oricum nu va fi pusă în practică. La urma urmei, cine construieşte un adăpost în care să fie ţinuţi  câteva sute de maidanezi? Totuşi, locul acestor animale nu mai e pe străzile oraşului sau în coteţele improvizate, mizerabile, din spatele blocurilor. Sau pe lângă containerele de gunoi. Oricât le-am îndrăgi.

Related Posts:

Ce au în comun “mafia fierului” din Hunedoara şi serialul “Tânăr şi neliniştit”

0

Despre aşa numita mafie din Hunedoara poţi să vorbeşti acum ca despre un serial de genul “Dallas” sau “Tânăr şi neliniştit”. Nu ştii câte episoade vor mai fi până la deznodământul tragic sau fericit, oricum, până vei ajunge să spui ce bine că s-a terminat. Trec sute şi mai că nu se întâmplă nimic. Azi s-a derulat totuşi un episod, să îi spunem interesant, la Tribunalul Mehedinţi (ep.: Ţi-am pregătit un loc în celulă). Protagoniştii au fost câţiva hunedoreni înstăriţi printre care finanţatorul FC Hunedoara, Silvian Toma. Procurorii au cerut arestarea lor preventivă, aceştia fiind cercetaţi pentru spălare de bani. Mâine dimineaţă vom şti ce a dispus instanţa, iar fotbaliştii de la FC Hunedoara îşi vor putea face o idee dacă vor mai juca fotbal pe bani sau vor trebui să îşi caute alte echipe.
Acum vreo şase ani am auzit pentru prima dată de “mafia fierului vechi” din Hunedoara. Atunci au ieşit la iveală jafurile care avuseseră loc ani în şir în combinat. Vreo 50 la număr, hunedorenii reţinuţi la acea vreme în dosarul Hidra sunt judecaţi şi la această oră, tocmai la Tribunalul Bistriţa Năsăud. Culmea, printre ei nu se aflau persoane foarte importante, ci doar câţiva interlopi îmbogăţiţi peste noapte, ţigani înrăiţi din cartierele Hunedoarei şi administratori de centre de colectare sau de prin combinat. Eliberaţi în câteva luni din închisoare, mulţi s-au reîntors la “mititica”, în timp ce alţii au revenit la furăciuni şi chiar au prosperat; dovadă că şi mai ajung încă pe lista “mafioţilor” capturaţi.
Adevărul e că în Hunedoara fierarii au avut de unde fura. Peste 100 de hectare de combinat cu un patrimoniu industrial incredibil au fost la mâna hoţilor ani în şir. Şi acum ruinele şi toate aceste dărâmături integrate în peisajul dezolant pe care nu dai doi bani produc o mulţime de bani. Tone de fier folosite în trecut ca stâlpi de susţinere ai construcţiilor zac sub pământ, până când piconurile excavatoarelor le găsesc şi le scot la iveală. Halda de steril a combinatului a devenit şi ea un “El dorado”, chiar dacă a înghiţit până acum câteva vieţi. Din păcate, după jaf nu mai rămâne nimic. Toţi aceşti îmbogăţiţi peste noapte care au umplut străzile oraşului de BMW-uri şi Lexus-uri, care în schimb se chinuie şi la rostirea alfabetului, ce mai dau înapoi Hunedoarei?

VEZI:

Hunedoara: oraşul fierarilor pasionaţi de fotbal

Afaceri penale cu fierarii Hunedoarei, acuzaţi de pagube de milioane de euro

Kombinat. IMAGINI. Amintiri. Dezastru. Neputinţă. Viitor?

Related Posts:

Hunedoara: oraşul fierarilor pasionaţi de fotbal

1

În ultimii ani, singurii privaţi interesaţi să investească în “fotbalul hunedorean” au fost oamenii care au prosperat din afaceri cu fier. Azi, trei dintre ei au fost reţinuţi: Silvian Toma, Florin Uscatu şi Marius Barticel, fiind acuzaţi de spălare de bani. Despre Silvian Toma nu am auzit până de curând, când a hotărât să finanţeze echipa FC Hunedoara: un tânăr cu bani, dornic de performanţă, spunea el, şi cam atât. Numele lui se leagă de companiile Casito şi de Silvadez. Probabil ştirea legată de implicarea lui în afaceri ilegale este o veste proastă pentru angajaţii FC Hunedoara. Nu că mi-ar păsa. În schimb, Florin Uscatu e mult mai cunoscut: afaceri cu fier vechi, lucrări pe halda de zgură şi “afacerea” păguboasă numită Corvinul 2005. Gurile rele spun că a reuşit să spele destui bani, prin implicarea în destinele “fotbalului hunedorean”. Locuitorii Hunedoarei, dornici să vadă o echipă jucând în arena Micheal Klein nu s-au ales, în schimb, cu nimic. Ţin minte că anii trecuţi mergeam la fotbal pe terenurile acoperite cu gazon artificial din incinta bazei sportive Corvinul. Acolo am văzut câteva scene care mi-au făcut o impresie proastă despre el. Omul sărea la bătaie la unii dintre adversari, dacă cumva îndrăzneau să intre mai tare la el sau mai rău, să îi ia mingea de la picior. Îi prefera la plesnit mai ales pe subordonaţii lui, de pe la stadion, mai amărâţi, şi doar auzeam: “nu mai da şefu, că nu am vrut”. Marius Barticel, cercetat în dosarul celebrei mafii a fierului vechi, s-a ţinut de afacerile care l-au consacrat. Şi i-au mers bine afacerile. Nu a apucat omul să se “implice financiar” la Corvinul sau la FC Hunedoara, dar sponsorizează, din plăcere,  o echipă bună de fotbal pe teren sintetic. Şi credeţi-mă, are de unde. Poate pe viitor, cine ştie :), va da bani şi la Corvinul ?
Chiar dacă, din primele informaţii, Ovidiu Luca, un alt fierar prosper, nu e cercetat în acest dosar, se ştie că şi el a avut intenţia să salveze… fotbalul hunedorean. Ironic, nu?

CITEŞTE ŞI:

Afaceri penale cu fierarii Hunedoarei, acuzaţi de pagube de milioane de euro

Kombinat. IMAGINI. Amintiri. Dezastru. Neputinţă. Viitor?

 

Related Posts:

Afaceri penale cu fierarii Hunedoarei, acuzaţi de pagube de milioane de euro

0

Mai mulţi hunedoreni au fost reţinuţi în urma unor descinderi ale DIICOT, fiind acuzaţi de spălare de bani. Pagubele produse de aceştia sunt estimate, potrivit anchetatorilor, la milioane de euro. Numele învinuiţilor sunt foarte cunoscute:  Nicolae Hudema (Deva), Ioan Gabriel Tomuţă, Constantin Sîrbu Daniel, Andrei Cândac, Vasile Chiru, Cornelius Silvan Toma, Petrică Toma, Marius Barticel, Bogdan Ştefan Ghide şi Gheorghe Uscatu.Unii sunt îmbogăţiţi peste noapte din afacerile cu fier vechi. În acelaşi context, sunt şi persoane care, surprinzător pentru mine, nu se regăsesc deocamdată în lista reţinuţilor.

Ştirea pe larg, mai jos:
Un fost comisar de la Garda Financiară din Hunedoara, fostul, dar şi actualul finanţator al echipei de fotbal  din Hunedoara, au fost ridicaţi de poliţişti, duminică, împreună cu alte 7 persoane în urma unor percheziţii organizate de DIICOT Mehedinţi, toate cele 10 persoane fiind duse la audieri, potrivit Gazeta de dimineata, din Valea Jiului.

Anchetatorii au declarat că au efectuat, duminică dimineaţa, 9 percheziţii domiciliare şi în judeţul Hunedoara, 8 în municipiul Hunedoara şi una în Deva. În urma descinderilor şi percheziţiilor au fost reţinute, în baza unor mandate de aducere 10 hunedoreni, o parte dintre ei fiind cercetaţi şi în dosarul Hidra. Gruparea infracţională din care sunt supectaţi că fac parte şi hunedorenii a provocat un prejudiciu de 20 milioane de euro.

Trei dintre persoanele ridicate în acest dosar de reprezentanţii DIICOT au avut legături şi cu mafia fierului vechi instrumentată în dosarul Hidra. Este vorba despre Petrică Toma, Silvan Toma şi Barticel Marius.

Silvan Toma este actualul finanţator al echipei de fotbal din Hunedoara, echipă care acum se numeşte FC Hunedoara (fosta Corvinul), iar Petrică Toma este un fost comisar de la Garda Financiară din judeţul Hunedoara

Hunedorenii ridicaţi de DIICOT sunt suspectaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani, aceştia având mai multe societăţi prin intermediul cărora s-au defsăşurat tranzacţii ilegale.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, liderii grupării,  Mihai Gheorghe şi  Mihai Ion au identificat un numar de 50 de societăţi comerciale, având cifre semnificative de afaceri şi în înţelegere cu administratorii acestora, în schimbul unui comision de 10%,  au emis facturi fiscale  pentru operaţiuni comerciale fictive, de livrare mărfuri sau prestare servicii, în scopul diminuării taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat.

“Membrii grupării au înfiinţat în acest scop 5 societăţi comerciale, tip “fantomă“, cu sediul în localitatea Strehaia, acestea acumulând debite  substanţiale către bugetul de stat, constând în TVA şi impozit pe profit, datorat  urmare a activitatii infracţionale. Sumele de bani reprezentând contravaloarea acestor operaţiuni erau  achitate în conturile  societăţilor comerciale controlate de către învinuiţi, deschise la diverse unităţi bancare, de unde erau ridicate imediat  în numerar şi împărţite între membrii grupării”, se arată în comunicatul DIICOT.

SURSA: Gazetadedimineata.ro

Kombinat. IMAGINI. Amintiri. Dezastru. Neputinţă. Viitor?

Related Posts: