Home Blog Pagina 2

Castelul Corvinilor în 1868

0
Vajda-Hunyad vára (Schmidt Frigyes terve szerint)

Castelul Corvinilor într-o schiță din 1868, de Schulek Fryges, arhitectul care în urmă cu un secol și jumătate, împreună cu alți arhitecți, Imre Steindl și Schulcz Ferenc, a plănuit restaurarea monumentului, devastat de un incendiu și lăsat în ruină până la acea vreme.

Amănunte despre lucrările de restaurare sunt pe castelulcorvinilor.ro.

Într-o primă etapă, lucrările de restaurare au fost încredinţate arhitectului Schulcz Francisc care, deşi a avut la dispoziţie desenele şi studiile făcute de către Lajos Arányi, a procedat după canoanele specifice ale secolului al XIX-lea, în temeiul cărora orice monument trebuia să fie restaurat într-un stil unitar. Schulcz a abordat restaurarea arhitecturii gotice din Sala Cavalerilor (a dărâmat mai întâi toate componentele din interior, a decapat tencuielile distrugând inclusiv martorii de pictură), a restaurat sculpturile vechi, le-a păstrat, le-a remontat acolo unde a fost posibil, a copiat după original multe dintre elementele sculpturale. Tot lui se datorează restaurarea balcoanelor de la nivelul primului etaj al Turnului Vestic, ferestrele de la parterul Loggiei Palatului Matei (în prezent desfiinţate în urma lucrărilor de restaurare din perioada anilor 1956-1968) precum şi balconul pătrat al Camerei de Aur.

După moartea lui F. Schulcz lucrările de restaurare au fost continuate de către Imre Steindl care, iniţial a urmat orientarea predecesorului său, dar ulterior a modificat programul de restaurare bazându-se pe ipoteza greşită, că Hunedoara trebuia să devină Cetate Regală (reşedinţă de vară pentru curtea imperială). Steindl a practicat supraînălţări la nivelul Palatului Nordic, a Turnului de Vest, a Palatului Sudic, concepând totodată forma actuală a acoperişurilor, acoperişuri impunătoare, prin aceasta urmărindu-se a se conferi un plus de măreţie întregului ansamblu. Steindl a modificat crenelurile bastioanelor descoperite din zona de nord, a demontat toate ancadramentele ferestrelor pe care le-a uniformizat fără a ţine seamă de cele existente, urmărind în acest fel redecorarea întregului ansamblu cu componente artistice sculptate în stil neogotic (menţionăm că redecorarea s-a limitat doar la faţada interioară a Palatului Bethlen).

În anul 1874 Steindl a demisionat deoarece bugetul aprobat pentru monumentul de la Hunedoara era necorespunzător planurilor sale. Astfel, Camera Deputaţilor din Budapesta, în baza devizelor întocmite de arhitectul Wagner a încredinţat continuarea lucrărilor de restaurare fostului antreprenor de construcţii a lui F. Schulcz, Piaczek Iuliu care a încheiat în mod trist lucrările de restaurare la Hunedoara. Expresia se datorează faptului că acesta a aplicat tencuieli noi pe toate suprafeţele din interior sau din exterior, a desfiinţat toate decorurile sculpturale vechi, majoritatea acestora fiind aruncate sau transformate în materiale de zidărie (acum sunt recuperate în bună parte deoarece în 1907 s-a considerat că înlăturarea lor nu a fost justificată, multe dintre ele prezentându-se şi acum într-o stare bună de conservare, putând fi folosite pentru a se reconstitui decorul). Tot în această perioadă s-a intervenit şi la Galeria Gotică aferentă Sălii Dietei care a fost dărâmată şi reconstruită într-o modalitate neadecvată.

În 1876 s-a considerat că lucrările efectuate până atunci şi-au greşit scopul, ele fiind încredinţate arhitectului Khuen Antal, nobil de origine, şi cu apetit extraordinar pentru ceea ce însemna la vremea aceea ideeea de restaurare a monumentelor istorice. El a finalizat restaurarea arhitecturii gotice din Sala Cavalerilor, interiorul etajului superior al Turnului Buzduganelor, balcoanele Camerei de Aur şi cele ale Turnului Vestic.

castelul-dupa-restaurare

În anul 1907 arhitect şef al castelului de la Hunedoara a fost numit Istvan Möler care a continuat restaurarea monumentului pe principii ştiinţifice practicând săpături arheologice şi studii de parament, intenţiile sale fiind acelea de a elimina denaturările predecesorilor săi. Printre realizările acestuia se numără şi restaurarea Galeriei Gotice de pe faţada Palatului de Vest, el inspirându-se în acest sens din schiţele şi desenele realizate de către L. Arányi precum şi restaurarea faţadei Palatului Matei (în Palatul Nordic).

Related Posts:

Turism în Hunedoara

0

Hunedoara stă totuși, în 2018, mai bine ca niciodată în ultimele decenii la turism. În fiecare lună, numărul celor care au ajuns în județ și au petrecut nopțile aici a crescut față de aceleași perioade din anii trecuți, arată statisticile. Cu vreo 10 la sută. Iar numărul turiștilor care au vizitat principalele monumente istorice și locuri de agrement a crescut, de asemenea. O arată tot statisticile.

Peste 125.000 de turişti au petrecut cel puţin o noapte în hotelurile şi pensiunile din judeţul Hunedoara, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică. Numărul oaspeţilor din perioada ianuarie – august 2018 a fost în creştere cu 11.000 de persoane, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Raportul privind vizitatorii care au petrecut cel puţin o noapte în pensiunile, motelurile şi hotelurile din judeţul Hunedoara a fost întocmit pe baza datelor furnizate de administratorii unităţilor cu cel puţin zece locuri de cazare.

Pensiunile mai mici nu au fost luate în calcul.

Judeţul Hunedoara a înregistrat creşteri şi la capitolul înnoptări în unităţile de cazare, în primele opt luni, de la 228.621 în perioada ianuarie – august 2017, la 238.847, în primele opt luni din 2018.

Continuarea aici!

Related Posts:

Cetatea Blidaru, toamna

0

Din 1999, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Recunoaşterea valorii siturilor istorice pe plan mondial nu a determinat autorităţile române să se implice în protejarea lor. Cetatea Blidaru rămâne un exemplu pentru al nepăsării, în ciuda frumuseţii locului. Cetatea dacică Blidaru a fost construită în secolul I î.Hr. şi avea, potrivit istoricilor, şi un rol de a proteja Sarmizegetusa Regia împotriva cuceririi romane. Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor.

Continuarea pe adevarul.ro.

Related Posts:

Ținutul momârlanilor

0

Cei care ajung în Valea Jiului trebuie să ştie că în această zonă trăieşte una dintre cele mai pitoreşti comunităţi rurale din România, cea a momârlanilor. Despre momârlani se spune că au fost primii locuitori ai aşezărilor de munte, cu mult timp înainte ca ţinutul cărbunelui să atragă oameni din celelalte zone ale ţării şi din întreg Imperiul Austro-Ungar, cu secole înainte ca Valea Jiului să devină cea mai urbanizată zonă a Hunedoarei. Urmaşii dacilor, aşa cum sunt numiţi momârlanii, au păstrat tradiţii vechi, fascinante pentru cei care le vizitează locurile. Momârlanii şi-au ridicat casele la fel cum o făceau strămoşii daci, portul tradiţional le era asemănător cu cel al dacilor înfăţişaţi în scenele Columnei lui Traian, iar morţii şi-i îngropau în grădinile caselor, pentru ca sufletele lor să aibă parte de linişte. Comunitatea momârlanilor este din ce în ce mai restrânsă, iar cei care vor să afle mai multe despre tainele şi tradiţiile ei sunt invitaţi să viziteze satele Slătinioara de la marginea municipiului Petroşani şi Jieţ, din zona Petrila.

Related Posts:

Blocurile fantomă

0
Cele trei blocuri de pe Strada Moldovei din Hunedoara sunt nefinalizate de mai bine de două decenii şi reprezintă un pericol pentru cei care se aventurează noaptea prin zonă. În scheletele construcţiilor rămase nefinalizate la începutul anulilor 1990 se adăpostesc oameni ai străzii şi, uneori, stau la pândă răufăcători. Blocurile nefinalizate s-au aflat în patrimoniul ICSH, apoi au fost preluate de Esparom, o societate a Grupului Tender, iar la intrarea în insolvenţă a acesteia, au intrat în proprietatea grupului imobiliar Trustee, şi el din Grupul Tender. Investitorii aveau planuri mari pentru blocurile lăsate în paragină, dar nu le-au mai dus la bun sfârşit.

Related Posts:

S-au tras perdelele peste gardul cu țepi

0

S-au tras perdelele peste gardul cu țepi

Related Posts:

Parcul Tineretului

0

Parcul Tineretului toamna

Related Posts:

Câinele care nu a auzit de dietă

0

Câinele care nu a auzit de dietă

Related Posts:

Streiul redevine sălbatic

0

Râul Strei izvorăşte din Munţii Şureanu şi se varsă după 90 de kilometri de la izvoarele sale, în Râul Mureş. Din zona oraşului Călan şi până la întâlnirea cu Mureşul, pe ultimii 15 kilometri ai traseului scăldat de apele Streiului, turiştii se pot bucura de peisaje sălbatice, puţin afectate de intervenţia omului.
Unele dintre cele mai spectaculoase privelişti ale Streiului se află în zona satului Sântamaria de Piatră. Aici, susţin localnicii, atunci când nivelul apei scade pot fi văzute rămăşiţele unor construcţii antice, folosite ca loc de trecere.

Continuarea pe adevarul.ro.

Related Posts:

Ruben Stănilă, vraciul din munți

0

Ruben Stănilă a rămas un adevărat vraci printre oamenii din Pojoga, un sat mic şi izolat, aflat la graniţa judeţelor Hunedoara şi Arad, un loc împărţit între Ardeal şi Banat. Fostul pădurar, în vârstă de 57 de ani, a coborât în Pojoga de la munte, din cătunele Ţării Moţilor, şi se distinge printre localnici prin graiului său arhaic şi portul său inspirat din viaţa monahală.

Nu doar barba de călugăr şi straiele populare îl fac un personaj aparte, ci, mai ales, pasiunea căreia i-a dedicat cea mai parte a vieţii. Moţul, după cum îi spun sătenii, a învăţat de mic să cunoască tainele florilor şi ale plantelor medicinale. Le ştie după numele lor vechi, ţărănesc, spune el, dar şi după denumirea latină.

Continuarea pe adevarul.ro.

Related Posts:

Aroganțe de politician

0

Vladimir Brilinsky și-a dat demisia din funcția de administrator în Sarmizegetusa Regia. A plecat acuzând conducerea politică a județului Hunedoara, cea care comandă și la Sarmizegetusa Regia, de incompetență și rea-voință.

Bineînțeles că vorbele lui nu au fost pe placul mai multor politicieni. Cel mai mult m-a mirat însă replica unui nene emanat din străfundurile PCR, a cărui singură realizare în politică, în afară de avere și de sforile trase peste tot, e că a convins lumea să îi zugrăvească și lui o icoană în biserica satului unde a fost pe tractor și apoi primar. Așadar, șeful de partid a simțit nevoia să îi dea omului peste bot, acuzându-l de ilegalități – cică de ce a amenajat un adăpost de ploaie la Sarmizegetusa pe care apoi Direcția de cultură l-a pus să îl dărâme. În rest, ne mai spune că n-are timp de visurile lui Brilinsky și de copilării, că el are treburi mult mai importante… Oare care or fi? Am scris pentru că e trist să văd ca după ce un om muncește (bine, rău, cu realizări, cu reclamații) de atâția ani în Sarmizegetusa Regia, că e trup și suflet pentru ea, pleacă tăvălit de acolo de asemenea personaje toxice…

Related Posts:

Cetatea dacică Bănița

0

Aflată în patrimoniul mondial UNESCO de două decenii, alături de Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Piatra Roşie, Blidaru şi Căpâlna, cetatea dacică Băniţa a rămas cel mai neglijat monument istoric dintre ele.  Nu este doar neglijat, dar şi riscant. Un singur pas greşit făcut de turiştii care se aventurează spre ea le poate crea mari neplăceri: pot rămâne ţintuiţi pe stânci sau se pot prăbuşi de pe ele, nefiind niciun traseu amenajat spre cetate.

Continuarea pe adevarul.ro.

Related Posts:

Pietonala în șantier

0

Primele nivelări ale viitoarei pietonale din centrul Hunedoara.

Lucrările la noul centru pietonal din Hunedoara au început în luna august şi au ca termen de finalizare luna decembrie a acestui an.

Proiectul, în valoare totală de două milioane de euro este finanţat de la bugetul local şi de la bugetul de stat. Investiţia prevede reabilitarea Bulevardului Corvin şi a pieţei din faţa Casei de Cultură, care vor fi dedicate doar pietonilor şi bicicliştilot. De asemenea, aici vor fi construite trei fântâni arteziene, dintre care una muzicală, dotată cu jocuri de lumini, costul lor fiind estimat la peste un milion de euro.

Related Posts:

Măgura dacilor

0

Măgura Uroiului, un deal cu formă ciudată aflat în apropiere de confluenţa râurilor Mureş şi Strei, a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri.

Vechea carieră de andezit a dacilor a intrat în rândul rezervaţiilor ştiinţifice şi arheologice, a devenit o destinaţie turistică şi un loc de decolare al parapantiştilor. Se animă în special în timpul celor câteva festivaluri organizate anual pe platoul de la poalele ei.

Related Posts: