În cele trei decenii după comunism, în județul Hunedoara s-au construit 60 de kilometri de autostradă (80 și ceva o să fie peste o săptămână) și a fost modernizată o mică parte din rețeaua de drumuri naționale, județene și comunale. Marile investiții publice aproape au lipsit, iar între timp industria Hunedoarei s-a dizolvat și odată cu ea s-au distrus zeci de mii de locuri de muncă.
Mă întreb dacă din întinderile uriașe industriale de la marginea orașelor Hunedoarei putea fi salvat doar puținul pe care îl vedem azi… Dacă nu cumva vechile uzine puteau fi adaptate altor piețe, astfel încât să nu trebuiască să importăm, de exemplu, scobitori, pixuri sau rulmenți, și să le producem aici. Acum vedem că forța de muncă e din ce în ce mai puțină, mai slab calificată și instruită, că taxele pe munca cinstită sunt tot mai mari, că aproape nimeni nu a fost interesat de soarta comunității. Mai importante au fost festivalurile – nu e comună sau oraș să nu le țină cu sfințenie…
<În schimb, instituțiile publice s-au umplut până la refuz de angajați răsplătiți cu funcții de partidele și politicienii pe care le-au slujit, sunt sufocate cu posturi inutile create din diverse motive, care însă nu au nicio legătură cu eficiența sau performanța, dar le aduc cheltuieli uriașe…
Între timp… mă uit la pietonala cu arteziene de un milion de euro înconjurată de blocuri din anii ’50, cu acoperișuri dărăpănate și fațade scorojite. Oare cum e posibil ca aceste clădiri să rămână așa – nu mai sunt oameni care să vrea să câștige bani din renovarea și izolarea lor?… E tare dezamăgitor…🤗🤔🤨🤗🙄🦄