- Între 22 decembrie 1989 şi 26 decembrie 1989, cele două unităţi militare învecinate de la marginea Hunedoarei, (regimentul – U.M. 01933 şi divizionul tehnic – U.M.01852), au fost atacate cu focuri de armă de persoane necunoscute.
Prima victimă a actelor teroriste a fost maiorul post-mortem Stîngă Ioan Mircea, ucis în dimineaţa de 23 decembrie 1989 cu o rafală de mitralieră. A fost împuşcat în spate şi în picior, iar colegii l-au găsit în poziţia chircită, cu pumnii strânşi şi buza muşcată. Tot atunci, în aceeaşi unitate militară a fost găsit cadavrul sublocotenentului post-mortem Merticaru Dumitru, împuşcat în cap, de la mică distanţă. În 23 decembrie au murit şi soldaţii Cotfas Aurel Marinel şi Lazăr Rotaru, ambii împuşcaţi.
De asemenea, sublocotenentul post-mortem Cristea Valeriu, din aceeaşi unitate, a fost doborât în zona pieţei Obor a Hunedoarei, fiind împuşcat cu muniţie explozivă. Bărbatul a fost transportat la spitalul din Deva, unde a decedat. Muncitorul Ion Maruneac, de 22 de ani, a fost găsit împuşcat în Pădurea Chizid. Patru gloanţe i-au străpuns trupul. Ucigaşii celor şase nu au fost identificaţi.
<În Hunedoara, proteste sporadice împotriva regimului Ceauşescu au avut loc din 18 decembrie 1989, însă demonstraţiile de amploare au început în 22 decembrie 1989. Cu o zi înainte, potrivit relatărilor publicate în numărul din 22 decembrie 1989 din ziarul judeţean „Drumul Socialismului” în toate uzinele şi minele Hunedoarei au avut loc adunări ale angajaţilor menite să arate susţinerea pentru Ceauşescu.
Cronologia evenimentelor petrecute în Hunedoara este prezentată de Muzeul castelului Corvinilor:
22 decembrie
Ora 9:00
Un grup alcătuit din aproximativ 15 persoane se îndreaptă către Centrul Vechi al oraşului cântând ”Deşteaptă-te române”. Acestora li s-au alăturat apoi mai mulţi trecători, care îndemnau oamenii să-i însoţească şi care au început să mărşăluiască, iniţial prin oraş, apoi către Combinatul Siderurgic Hunedoara. La poarta principală a Combinatul Siderurgic se constituie un alt grup de demonstranţi.
Ora: 10:30
Grupurile unite de protestatari, la care se adaugă un alt contingent important de muncitori din Combinatul Siderurgic Hunedoara, condus de inginerul Lapoşi Sandu, pleacă înspre Sfatul Popular (Primărie) şi către sediul Partidului Comunist Român (PCR).
Ora: 11:00
În faţa sediului Partidului Comunist Român erau adunate deja câteva mii de persoane, care erau supravegheate de două cordoane formate din militari şi agenţi ai Securităţii.
La scurt timp 15-20 de persoane au forţat pătrunderea în clădire, care a fost ocupată de revoluţionari fără acte de violenţă, la 11:30, singurele scandări care s-au auzit fiind: ”Fără violenţă”.
Se formează Comitetul Revoluţionar Hunedoara.
Ora: 19:30
Comandantul Şerbulescu Nicolae comunică telefonic deschiderea focului asupra UM 01933 şi anunţă faptul că există primul decedat, în persoana plutonierului major Dumitru Merticariu.
Ora: 20:00
Se constituie forul de conducere al Consiliului Frontului Salvării Hunedoara.
Se alcătuiesc echipele de intervenţie formate din voluntari, cărora li se distribuie armament.
23-25 decembrie
Se desfăşoară confruntări armate concentrate la UM 01933, Str. Brazilor nr. 2A – casa maiorului de securitate Duca, blocul 2 Central şi Bazinele de Apă din Pădurea Chizid.
Sunt descoperite cartuşe de la arme care nu se asemănau cu cele produse pentru armele în uz ale Armatei Române. Sunetul produs de armele care foloseau acest tip de cartuşe, era asemănător cu ”pocnetul unui bici” – declaraţie Vasile Tudosi.
În imobilul de pe strada Alecu Russo nr. 6, sunt descoperite pansamente pătate cu sânge şi produse farmaceutice necomercializate în farmaciile autohtone – declaraţie Vasile Tudosi. La intrararea şi ieşirea din oraş sunt organizate filtre paramilitare.
Au loc acte de diversiune, sunt interceptate mesaje în limba arabă, iar radarele sunt bruiate.
Mişcarea revoluţionară se extinde şi în comunele învecinate, un aport important fiind adus de minerii din Teliuc, ce au apărat barajul de la Cinciş.
Oraş – martir
Hunedoara a fost declarat oraş martir al Revoluţiei, iar în 2015 a fost inclus în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului. Deva, municipiu în care evenimentele din 1989 nu au făcut nicio victimă, avea cei mai mulţi beneficiari ai certificatelor de revoluţionar din judeţ, dar şi cei mai contestaţi. Ancheta Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie arăta că printre beneficiarii ilegali ai certificatelor de „Luptător cu rol determinant în Victoria Revoluţiei din 1989” se numără 56 de persoane din totalul de 62 din Deva.
Şi în municipiul Hunedoara, au fost create condiţiile necesare pentru ca mai multe persoane care susţineau că au luptat la Revoluţie în această localitate să solicite şi să obţină acordarea titlului şi implicit drepturile băneşti aferente, arătau reprezentanţii Parchetului.
Foto: Ovidiu Munteanu
Related Posts:
