- În Munţii Orăştiei, omătul încă stăpâneşte calea spre cetăţile dacice. Îţi trebuie multă voinţă şi timp, mai ales, pentru a urca în aceste zile la Sarmizegetusa Regia, Feţele Albe sau Blidaru.
Zăpada ajunge la aproape jumătate de metru pe ultimii patru kilometri ai drumului spre ruinele Sarmizegetusei, drum pe care singurele urme ce mai pot fi văzute sunt ale sălbăticiunilor.
Iarna a alungat turiştii din zonă. În acea pustietate, singurul personaj care îşi mai făcea de lucru azi, mai devreme, era paznicul unor utilaje folosite în industria forestieră, aflate la poalele capitalei dacilor.
<Sarmizegetusa Regia, o istorie interesantă
Sarmizegetusa Regia a fost o aşezare înfloritoare în epoca dacică, înainte de a fi devastată de romani, la începutul secolului al doilea. Aşezarea de pe Dealul Grădiştii era formată din trei părţi dinstincte: cetatea, incinta sacră şi cartierele unde se aflau construcţiile civile.
Potrivit istoricilor, capitala dacilor era dotată cu instalaţii de captare şi de transport a apei potabile şi de drenare a apei de ploaie. Tot aici se aflau cel puţin opt temple dacice, dintre care şapte au fost dezvelite complet, în secolul al XX-lea, fapt ce atestă importanţa pe care cetatea dacică o avea în Antichitate.
Ruinele de la Sarmizegetusa Regia au fost cercetate pentru prima dată de oameni de știință în primii ani ai secolului al XIX-lea, când febra aurului care i-a cuprins pe localnici, după descoperirea unor comori antice de aur, a ajuns în atenția autorităților din Transilvania.
Cercetările arheologice la Sarmizegetusa Regia au continuat în mai mulți ani, în secolul al XIX-lea și în prima parte a secolului XX, și s-au derulat aproape în fiecare an după Al Doilea Război Mondial.
La începutul anilor ’80, statul român a finanțat cea mai importată investiție în consolidarea și reabilitarea monumentelor din capitala dacilor, însă lucrările nu au mai fost finalizate.
După 1990, Sarmizegetusa Regia împreună cu alte așezări dacice din Munții Șureanu au intrat în atenția căutătorilor de comori, care au răvășit vestigiile antice și au făcut ca numeroase obiecte de patrimoniu valoroase descoperite aici să își piardă urma pe piața neagră a antichităților, în afara României.
În aceeași perioadă, Sarmizegetusa Regia a devenit și loc de întâlnire al multor români, adepți ai unor mișcări spirituale și secte, care au contribuit la distrugerea și vandalizarea vestigiilor.
Related Posts:
