- Am putea spune că Hunedoara s-a dezvoltat (sau a fost ținută pe linia de plutire) în ultimii ani cu ajutorul fondurilor europene, potrivit cifrelor publicate de Transparenta.eu. Este un labirint de statistici acolo, care trebuie înțeles și pus în context pentru a ne face o idee cât mai clară despre ce indică, deci poate fi ușor interpretat greșit.
Datele arată că, în perioada 2021–2025, din finanțări UE au ajuns la bugetul Hunedoarei peste 272 de milioane de lei, adică aproximativ 55 de milioane de euro. Anul 2023 a fost cel mai bun în ceea ce privește veniturile atrase din fonduri europene: peste 177 de milioane de lei. Deva a primit în ultimii cinci ani 175 de milioane de lei ca fonduri UE. Orăștie a primit peste 90 de milioane de lei, Orăștie a primit peste 90 de milioane de lei, Brad a obținut 85 de milioane, din care peste 70 în 2023. Petrila a obținut 82 de milioane, Lupeni – 67, Petroșani – 57, Vulcan – 43, Uricani – 40, Hațeg – 40, Simeria – 13+, Geoagiu – 6, Aninoasa – 4.
Statisticile arată că Hunedoara s-a descurcat în ultimii ani ceva mai bine decât Deva la atragerea fondurilor europene. Deva este reședință de județ și ar fi putut face mai bine. Nu are anvergura de a fi un motor economic al județului, deși este orașul cel mai bine poziționat din Hunedoara: pe magistralele cele mai importante de comunicație din România (Coridorul de transport feroviar IV al UE și Autostrada A1) și la răscrucea drumurilor spre Arad, Oradea, Timișoara, Sibiu și Valea Jiului (sudul României). Deva a atras cam jumătate din fondurile europene aduse în bugetele locale de Sibiu, Alba Iulia și Arad și cu mult mai puțin decât Reșița și Timișoara. De Oradea și Cluj-Napoca nu are rost să amintesc. Târgu Jiu stă, de asemenea, mai bine decât Deva la fonduri UE, dar față de Zalău „capitala noastră” de județ este superioară în cifre.
În privința bugetelor, Hunedoara stă mai bine decât Deva și decât restul orașelor din județ. Unele orașe hunedorene supraviețuiesc aproape numai din „donații” de la bugetul de stat și nu par interesate de fonduri europene sau nu reușesc să le obțină. Orașe mici din alte regiuni, pe care, să zicem, unii le-ar fi privit de sus, stau acum mult mai bine la venituri și investiții decât orașele din Valea Jiului, de exemplu. Aici, Petroșani – și el o „capitală” în Valea Jiului – nu reușește mare lucru, deși are multe de reconstruit și ar putea accesa fonduri europene pentru asta. Dar no… poate e prea mare bătaia de cap. Sau cum ar zice unii: ce, fondurile UE votează?
Altfel, dacă comparăm Hunedoara cu Reșița, unde au intrat aproximativ 600 de milioane de lei în buget din fonduri UE, nu stăm așa bine pentru un oraș metalurgic. Ne fac „frații” din Banatul montan. Dar Reșița este reședință de județ și singurul oraș măricel din Caraș-Severin. Așadar, cifrele astea sunt interpretabile în câte feluri vrem.
Related Posts:
