Ioan Andone, fotbalist la Corvinul Hunedoara la începutul anilor ’80, a povestit că a cheltuit aproape un milion de euro pentru a reda strălucirea fostului restaurant Corvinul din O.M. – Hunedoara. Complexul fusese construit în anii ’50 și a rămas și acum cu multe spații pustii (nu prea au mers afacerile acolo în ultimii ani). Este o clădire monument, care a stat ani buni abandonată și care fusese devastată de hunedoreni – că doar nu au venit străinii să-i grăbească ruinarea.
<Andone a reușit să renoveze parțial fostul restaurant Corvinul, dar nu cred că are vreo șansă să adune ceva de pe urma lui. Măcar l-a salvat de la distrugere. Imediat cum au aflat de isprava fostului fotbalist, unii „hunedoreni verzi” l-au luat la înjurături: „Păi cum și-a permis el să nu doneze banii ăia „la Corvinul” – echipa de fotbal desființată de ani buni – care cică l-a făcut om?”. „De ce bogătoiu de Andone nu dă bani să salveze gaura neagră numită fotbalul hunedorean, că doar îi e dator până în gât”. În concluzie… de ce nu îi lasă omul pe alții să comande pe banii lui?
Well… mi-am amintit de o scriere a lui Charles Bukowski pe care o să o adaptez situației: „cum naiba să muncești pe brânci și îți dai sufletul pentru un club de fotbal ani în șir și apoi să ți se strige că trebuie să îi fii recunoscător până la Dumezeu că ai muncit acolo, că ți-ai făcut treaba și ai adus bucurie atâtor oameni care au venit să îți vadă echipa la meciuri…?” Detalii aici: http://adev.ro/q53nin
Related Posts:
