- Mai mult de două secole au trecut de la construcția Furnalului din Govâjdia, aflat în valea adâncă a râului Govâjdia, în locul unde acesta primește apele Runcului. Un loc minunat prin natura sa, prin stâncile și pădurea care îl înconjoară, prin aerul rece de munte (iarna e tare frig aici, iar vara e mai mult umbră).
Acest furnal a fost ridicat pentru a completa topitoria din Toplița, aflată într-o altă vale, la confluența râurilor Cerna și Cernișoara. Furnalul din Toplița a dispărut de aproape două secole, iar sarcinile sale au fost preluate de cel de la Govâjdia, ceva mai apropiat de Hunedoara, la vreo 16 kilometri. Tot în secolul al XIX-lea a fost ridicată Uzina din Călan, prin 1869, și ea dispărută între timp. Iar în 1884 a fost inaugurată Uzina de Fier a Hunedoarei, cea care avea să „pensioneze” bătrânul Furnal al Govâjdiei.
După Primul Război Mondial, Furnalul din Govâjdia și-a încetat activitatea, dar în anii următori a fost declarat monument istoric. Prin anii ’70 a fost restaurat, ca obiectiv turistic. Mocănițele au circulat pe aici vreme de un secol, până în anii 2000, iar la Govâjdia era stație și loc de agrement.
Furnalul rezistă cu greu în fața trecerii timpului. Scriu de peste 15 ani despre el, iar povestea sa nu prea s-a mai schimbat.
În ultimii ani, monumentul a continuat să se degradeze, în ciuda promisiunilor repetate de restaurare. O parte din acoperiș s-a prăbușit, cărămizile și mortarul s-au desprins din ziduri, iar clădirile anexe au ajuns în ruină. În vara anului 2023, inundațiile au adus tone de mâl în interiorul furnalului, iar umezeala a grăbit deteriorarea construcției. Nici vizitatorii nu l-au cruțat: în cuptorul vechi de peste două secole au fost aruncate gunoaie, unele incendiate. Localnicii și voluntarii au încercat să îngrijească monumentul, însă proiectele de reabilitare anunțate de autorități au rămas, ani la rând, fără rezultate concrete.



















