Deseori când vreau să scriu despre fotbalul din Hunedoara am un sentiment de apăsare sufletească. Cu atât mai mult acum: mi-am întâlnit un fost antrenor care lucrează ca agent de pază, pentru că… o fi fotbalul o poveste frumoasă, dar când trec luni în șir și vezi că nu îți primești banii, și ăia puțini, nu poți sta în loc. De aproape o viață îl știu și îl apreciez, de aceea mi s-a părut aiurea că după ani în șir dedicați fotbalului, drumul acesta al pasiunii sale, altădată aducător de glorie, s-a năruit în fața sa. Bineînțeles, viața oferă alte drumuri și alte șanse fiecăruia, însă vorbind de fotbal în Hunedoara cam la asta se reduce imaginea lui de astăzi: oameni care trebuie să își găsească alte ocupații, dezamăgiți, sau pur și simplu să plece.



















