SHARE

Casa lui Crişan. Eroul nostru nu era acasă. Vecinii spun că a plecat cu treabă la o răscoală…


Crișan a fost prins în 30 ianuarie 1785, într-o casă din satul Mogoş, după ce timp de mai multe săptămâni se ascunsese, deghizat, prin satele şi pădurile din Apuseni. Adus la Abrud şi apoi închis la Alba Iulia, Crişan a fost supus unui interogatoriu în care a relatat despre împrejurările răscoalei. A recunoscut că a fost cel care, purtând crucea, i-a mobilizat pe iobagi să se răscoale împotriva nobililor. A declarat că nu a ucis şi nu a jefuit pe nimeni, însă mulţimea care l-a urmat de la început nu a mai putut fi stăpânită, după primele conflicte izbucnite în satul Curechiu.

Crişan nu a mai aşteptat pedeapsa, ci s-a spânzurat în închisoare, în 13 1785. Moartea sa nu i-a oprit pe oamenii legii să îl condamne, chiar a doua zi. În sentinţa păstrată în şi publicată de istorici, i-au fost enumerate faptele. „Sentinţă. În urma ordinului onorabilei comisiuni cesaro-regale instituite din partea majestăţii sale pentru cercetarea si înfrânarea turburărilor ivite între ţăranii din marele principat al Transilvaniei, s-a pronunţat la data mai jos însemnată următoarea sentinţă, în contra unui făcător de rele, care a fost supus cercetării dimpreună cu alţi capi ai revoluţiunii, anume în contra lui George Crişan, din comuna Cărpiniş, în comitatul Albei, în etate de 52 de ani, de religiune veche si iobag al fiscului, ale cărui crime s-au constatat prin depoziţiile martorilor juraţi, dar care mai înainte de a i se pronunţa sentinţa s-a sinucis în închisoare. George Crişan, cu ocazia unui târg de ţară din comuna Brad, a avut înţelegeri secrete cu poporul care se adunase acolo, apoi a invitat pe oameni să se adune la biserica din Mesteacăn, ca să ia o hotărâre definitivă, spunându-le să comunice aceasta şi acelora care n-au fost prezenţi la târg. (…) În noaptea dintâi, dânsul a rămas cu poporul în Curechi, şi aici a permis oamenilor să ucidă pe doi funcţionari si pe doi gornici, dintre slujbaşii şi servitorii comitatului, care după cum le-a fost datoria si funcţia, voiau să-i împiedice în drumul lor. (…) Apoi a înduplecat poporul să pătrundă cu dânsul tot mai adânc în ţară, să ucidă toţi magnaţii, toţi nobilii si toţi iobagii unguri, să le prade şi să le devasteze toate averile”, se arată în sentinţa publicată de istoricul David Prodan, în volumul Răscoala lui Horea.

Autorităţile l-au acuzat că a comis faptele în modul cel mai crâncen şi neuman, în comunele Crişcior, Brad, Ribiţa, Câmpeni si în alte locuri, se arăta în sentinţa semnată de contele Antoniu Jancovich. Nobilii au decis să treacă peste faptul că iobagul s-a sinucis şi să îi batjocorească trupul, pentru a da un exemplu celor care aveau de gând să nu se supună autorităţilor.

„Cu toate că asupra sa, dacă nu se sustrăgea de la pedeapsă prin sinucidere, i s-ar fi aplicat o pedeapsă cu mult mai severă şi mai evidentă, totuşi, pentru a da o icoană şi un exemplu de oroarea acestei pedepse, cadavrul acestui să fie târât la locul de supliciu şi acolo, în conformitate cu Codul carolin si terezian, articol despre ofensarea majestăţii civile, despre rebeliune si articolul despre pedepse în general, gâdele să-i taie capul si să-i despice corpul în patru bucăţi, capul să i se pună în ţeapă la locul domiciliului său în Cărpiniş, iar celelalte patru bucăţi pe roate, anume, o parte de sus a corpului la Abrud, o parte din jos la Bucium, în comitatul Albei de jos, a doua parte de sus la Brad şi a doua parte de jos la Mihăileni în comitatul Hunedoarei. Această sentinţă s-a pronunţat la Alba Iulia, în 14 februarie 1785, pentru dânsul ca o pedeapsă binemeritată, iar pentru alţii asemenea lui ca să le fie de exemplu si de oroare”, se arăta în sentinţa dată de conte, prezentată în volumul istoricului David Prodan. Sentinţa a fost executată peste două zile.

Related Posts: