- Râul Cerna izvorăşte din Munţii Poiana Ruscă, străbate mai multe sate din Ţinutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cinciş şi traversează Hunedoara de la un capăt la celălalt, iar la 15 kilometri de municipiu se revarsă în Mureş, apa legendară a Transilvaniei.
Apele Cernei scaldă ţinuturile Hunedoarei pe o distanţă de peste 70 de kilometri, coborând de la 1.200 de metri altitudine, din mijlocul sălbăticiei, în lunca Mureşului.
Locul de întâlnire al celor două râuri, un câmp mărginit de Munţii Metaliferi, între Deva şi Simeria, a devenit o destinaţie ideală pentru pescari, oieri şi amatorii de ieşiri la iarbă verde. Mai multe bălţi s-au format în lunca Mureşului, în apropiere de gura de vărsare a Cernei. Unele au apărut în urma exploatărilor de balastru, altele au fost săpate de Mureş, iar unele canale au fost amenajate de oameni. Întinderile de apă atrag zilnic zeci de pescari şi o mulţime de păsări sălbatice.
Malurile Mureşului şi ale Cernei sunt ocupate adesea de turmele de oi. Pâlcurile de sălcii şi arini oferă umbră animalelor, dar şi excursioniştilor care aleg să îşi petreacă timpul liber cu cortul aici. Cei din urmă au lăsat, însă, în urma lor, mormane de gunoaie.
În primele decenii de comunism, râul Cerna din Hunedoara (negru – în slavonă) fusese devastat de deversările substanțelor poluante provenite din Combinatul Siderurgic Hunedoara. Tone de uleiuri și țunder evacuate de la laminoarele din Hunedoara ajungeau în apă, împreună cu apele uzate din uzine, cu suspensiile provenite de la minereul de fier și cu apele folosite la stingerea umedă a cocsului.
Au fost construite stații de epurare, iar volumul apelor uzate și al deversărilor de ape murdare în râul Cerna s-a redus începând din anii ’80.
Related Posts:
