Când nu vor mai fi păduri, nu va mai fi nimic. Dar până atunci, să ne bucurăm de ele. 
Suntem norocoși să le avem în apropierea orașelor noastre. Hunedoara e chiar privilegiată.
Adesea mă gândesc să plec la drum prin codrii – oare mai am timp până se înserează? – , știind că pădurea absoarbe toate gândurile inutile, oboseala, grijile și stresul în care trăim. Ea ne igienizează mintea.
Related Posts:
