să fie o zi fierbinte, în care nu te poţi ascunde de soare şi simţi că totul se usucă în jurul tău, şi singura salvare e bălăceala nu contează unde. O zi din ălea în care nisipul îţi prăjeşte tălpile goale, iar soarele îţi arde faţa, în care stai tolănit la umbră, pentru că nu poţi face nimic altceva.
Şi apoi o seară şi o noapte de vară. O noapte senină cu stele printre care îţi rătăceşti privirea. O noapte dintre cele în care ai vrea să adormi în iarbă cu ochii deschişi, aţintiţi spre marea de stele, o noapte în care adormi învelit, sub cerul liber.
Una cu greieri şi cu mierle, cu vânt, în care câinii latră departe şi nu mai auzi nimic altceva, şi vezi doar stele prăbuşindu-se şi stingându-se, pe rând. O dimineaţă dintre cele în care soarele roşu te scutură din vis şi căldura te face să transpiri, în care de-abia mijeşti ochii, dar vrei cafea doar să îi simţi parfumul din aburi, în care ai adormi din nou apoi, la umbră, în iarbă rezemat de copac, pe pătură.
Related Posts:
