Hunedoara – oraş muncitoresc. Deva – oraş boem. Perspectiva aceasta a avantajat reşedinţa de judeţ în ultimii zeci de ani. Deva are o istorie frumoasă şi un centru istoric plăcut, care încă respiră atmosfera aceea a trecutului boem, chiar dacă birturile care îl făceau astfel nu mai sunt ce au fost o dată. Am răsfoit monografia Devei şi mi-e ciudă că Hunedoara nu are aşa ceva, că nu a fost nimeni în stare să o facă.
Un orăşel cochet, cu mai puţin de 10.000 de locuitori, dar cu un număr impresionant de hanuri, birturi, cârciumi şi alte locuri de petrecere. Astfel se prezenta Deva călătorilor care o vizitau în urmă cu un secol. Cel mai cunoscut astfel de local a fost „Hanul mare al Devei”, relata avocatul şi istoricul Victor Şuiagă, în monografia oraşului, reeditată de Biblioteca Judeţeană Hunedoara – Deva, în volumul Deva – Contribuţii monografice. „Lume multă şi amestecată venea, stătea şi pleca în care, căruţe, poştalioane, călare sau pedestru, împreună cu mulţi cărăuşi, vizitii şi surugii, care mânau, îngrijeau şi hrăneau animalele de tracţiune. Pe lângă aceşti călători cu personalul lor de felurite limbi şi neamuri, care toţi erau grăbiţi, obosiţi şi vorbeau zgomotos, mai alergau şi forfoteau strigând în gura mare ziua şi noaptea slugile şi slujnicele hanului; apoi ţiganii potcovari şi ţigăncile ghicitoare. Doar noaptea se mai linişteau cumva toate acestea şi ea aducea o altă privelişte mai pitorească şi mai fermecătoare a hanului. În jurul focurilor mari din curţi se vedeau idile de dragoste, se auzeau cântece de duioşie şi strigăte de joc ale celor săraci şi necăjiţi, care toată ziua roboteau la stăpâni şi nu aveau altă plăcere decât această veselie nocturnă”… continuarea AICI!
Related Posts:
