SHARE
  • Una dintre cele mai frumoase din Ţara Haţegului, poate cea mai misterioasă dintre ele, este Biserica Sfântul Nicolae din Densuş.

O biserică de piatră, ridicată din ruinele oraşului roman , care acum serveşte drept altar al creştinilor din zonă şi ca loc de pelerinaj pentru turişti.

Apropierea sărbătorilor transformă bisericuţa din piatră într-un adevărat loc de pelerinaj. Chiar dacă în Densuş nu ajung atât de mulţi turişti ca la Mănăstirea Prislop, aflată la 20 de kilometri distanţă, pelerinii care vizitează biserica se întorc impresionaţi de ceea ce au găsit în Densuş.

Atmosfera liniştită a lăcaşului se păstrează şi în zilele Paştelui. Cei mai mulţi dintre pelerini asistă la slujba din Noaptea Învierii în curtea bisericii.

  • Biserica medievală Densuș din a stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse, prin vechimea și istoria sa.

Cel mai probabil, susțin unii oameni de știință, lăcașul clădit din blocuri de piatră fasonate și împodobit cu monumente funerare romane, culese dintre ruinele coloniei Sarmizegetusa, datează de la sfârșitul secolului al XIII-lea.

Biserica fi fost ridicată de familiile cneziale din Țara Hațegului, însă mai mulți savanți români și străini au legat istoria ei de povestea generalului Longinus, unul dintre eroii romani ai războaielor de la începutul secolului al doilea.

„Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste. El ar fi fost clădit în memoria şi pe mormântul beliducelui lui Traian, Geliu Longin, mort în Sarmizegetusa, în timpul războiului al doilea al lui Traian contra dacilor şi, după Dio Cassius, dus de către amicii săi şi înmormântat ad Densas, peste a cărui mormânt mai târziu s-ar fi clădit acest mausoleu, tot de către romani”, informa cărturarul Bizantinus Pop, tatăl cărturarilor Aron şi Nicolae Densuşianu, în secolul al XIX-lea.

Istoricul Nicolae Iorga a făcut și mai populară legenda eroului roman în cinstea căruia ar fi fost ridicat mausoleul de la Densuș.

„Și, pe când Sarmizegetusa lui Traian și Decebal s-a prefăcut în pulbere, prădată de cine a voit, acest lăcaș al rămășițelor lui Longin trebuie să fi rămas aproape neatins, păstrat până astăzi în această formă ocrotitoare a religiei creștine, îmbălsămat în farmecul neînvins al legii nouă”, scria istoricul Nicolae Iorga, la începutul secolului trecut.

Related Posts: