SHARE

Nu ştiu de ce se teme atâta lume de vremea asta! Ceaţă, frig şi întunecime , iar străzile Hunedoarei sunt pustii, de unde trag concluzia că ne-am pus cu toţii la adăpost, la păstrare pentru zile mai însorite. Afară e un decor acceptabil pentru un horror, dar mie chiar îmi place. Asta deşi stau şi eu la adăpost, resemnat în faţa atmosferei a la , poate uşor nedumerit de ce mă prinde ora zece acasă. Şi, mai rău, în faţa calculatorului.

Mai devreme mă gândeam la dimineţile alea… în care te trezeşti total debusolat, după ce îţi sună telefonul sau alarma lui, insistent şi chiar brutal, şi încerci să ignori soneria, dar nici ea nu se dă bătută, şi încerci apoi să îţi aminteşti în buzunarul cărei haine l-ai pus ori din ce colţ misterios al încăperii sună dinadins. Asta stând cu ochii închişi pentru a mai prinde finalul ultimelor vise ori pentru a-ţi mai aminti unde, când şi cum s-a întâmplat… dar nu o să intru în detalii, în general fiecare om mai are uneori aşa dimineţi.

Related Posts:

Vreme britanică la Hunedoara. Măcar vremea să fie, dacă la mentalitate nu avem şanse.

Apropo Dani, poţi să modifici link-ul din sidebar unde mă ai trecut şi să pui noua adresă a blogului sergiunicola.ro?