- Țebea este un prilej de a regăsi o lume mai colorată în culorile României. Are atmosferă, gălăgie, are și falsitate, are și entuziasm tâmp și valențe de ură, ne cuprinde și cu sentimentul că îi putem aparține în acest spațiu, are și liniște și mândrie și percepția a ce numim patriotism.
Avram Iancu și Horea au făcut faimos acest sat liniștit al țării Zarandului, traversat de apele Crișului Alb. De peste un secol, în Țebea, la mormântul lui Avram Iancu (1824 – 1872) au loc serbări în amintirea celui numit Crăișorul Munților.
Politicienii și oficialitățile României au fost și ei nelipsiți de la acest eveniment care are loc într-o duminică apropiată datei morții lui Avram Iancu, 10 septembrie (după calendarul nou). În trecut, oaspeții de seamă erau așteptați cu alaiul în gara satului Țebea, aflată în linie dreaptă la vreo 500 de metri de biserica satului.
„Această haltă va primi pe viitor numele de halta „Avram Iancu“. În împrejurimile gării şi pe tot parcursul spre cimitirul din Ţebea, care se găseşte la vreo 400 metri de gară, stau mii de oameni, veniți chiar din depărtate părţi ale Ardealului să primească pe regele lor care vine să cinstească memoria „Iancului“. Sătenii sunt toţi în haine de sărbătoare, costume naţionale de o varietate care farmecă ochiul”, informa ziarul Viitorul, în 1924.
Atunci, trenurile speciale cu care se deplasau oficialitățile epocii soseau unul câte unul în gară din Țebea, acum o clădire de epocă ce pare minusculă și a rămas uitată, dar care poate aminti, prin câteva dintre detaliile care o împodobesc, că a avut un trecut mai strălucit.
Gările învecinate, din Baia de Criș și Brad, atinse de ruină, au păstrat și ele urmele epocii lor de grație, mai vizibile ca mica haltă de la Țebea.
Aici a coborât Ferdinand, primul rege al României, după 1918.
„Cu înaltă însufleţire am venit împreună cu familia mea spre a ne închina împrejurul legendarului gorun a lui Horia la mormântul lui Avram Iancu, marele luptător pentru drepturile naţionale. Mi-a fost dat Mie întâiul Rege al României întregite să viu aici să consfinţesc încheierea unui lung şi dureros proces istoric în care era vorba de revendicarea celor mai elementare drepturi de viaţă naţională şi de unitatea omenească a celui mai vechi şi numeros popor din ţara aceasta, care pe lângă o muncă cinstită dăduse din sânul său stăpânitorilor de pe vremuri atâţia viteji, atâţia generali vestiţi şi încă un mare rege. Ai murit chinuit pe roată tu, nefericitule Horia cu ai tăi! Iar tu viteazule între viteji Avram Iancu închis-ai ochii rătăcitori pe drumuri singur numai cu fluerul tău, cu sufletul întunecat şî nemângâiat pentru că îţi vedeai zădărnicită ţinta luptelor tale şi totuşi jerfa voastră era sfântă căci dreptatea s’a făcut îndeplinindu-se înţeleaptă vorbă a poporului: Apa trece pietrele rămân”, anunța regale Ferdinand, în discursul ținut la căpătâiul lui Avram Iancu.
Nicolae Ceaușescu a ajuns la Țebea în 1966 și, cum probabil discursurile sale nu erau însuflețitoare, deși beneficiau de un public numeros, s-a arătat mai practic. Pentru acest gest, publiciști ai epocii i-au ridicat o statuie imaginară, țintindu-i pe copii cu „slovele” lor.
„S-a oprit şi în satul Ţebea, din Munţii Apuseni. Aici a vizitat mormîntul lui Avram Iancu, acel curajos conducător al Revoluţiei de la 1848, numit de popor „Craiul munţilor”. L-a impresionat modestia acelui mormînt şi, de bună seamă, s-a gîndit la cît amar de suferinţă a indurat acest erou, luptător pentru dreptate şi libertate. Dar, dragii mei, parcă şi mai mult l-a emoţionat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu gorunul lui Horea de la Ţebea. Este un arbore bătrîn sub umbra căruia Horea s-a sfătuit cu prietenii lui să pornească răscoala poporului pentru dreptate şi libertate. Şi-i aşa de bătrîn, încât din falnica lui coroană n-a mai rămas decît o singură ramură, întinsă ca un braţ obosit spre cer. De aceea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ce s-a gândit, aşa cum noi făurim o ţară nouă, bine este să plantăm şi la Ţebea un gorun nou, tînăr, care să ducă mai departe amintirea despre faptele lui Horea, despre faptele mari ale zilelor noastre. A cerut să i se aducă un puiet de gorun frumos, rotat, robust. Şi cu mîna sa l-a ţinut drept şi i-a acoperit cu ţărîna rădăcina. Astfel, de mai mulţi ani, lingă gorunul lui Horea, creşte tot mai înalt, mai frumos, mai falnic, gorunul cel tînăr”, scria Dumitru Almaș în faimoasele sale povestiri istorice.
Și alți politicieni au plantat goruni în cimitirul din Țebea și, bineânțeles, și-au primit laudele.
Apoi au fost uitați, lucru firesc, pentru că în afară de gesturile simbolice, nimeni dintre ei nu și-a lăsat amprenta asupra acestui loc. Au venit, au văzut, au mimat, au plantat, au vorbit, s-au arătat solemni, au strigat, s-au amestecat mândri sau nebăgați în seamă prin mulțime, au plecat obosiți, gânditori sau indiferenți.
Alții, oamenii de rând, mai relaxați și cu treburile lor, au amestecat alte sentimente și atitudini în preajma acestui complex care pentru unii înseamnă mult, pentru alții doar ceva interesant sau nici măcar atât.
Panteonul moților și, lângă el „panteonul micilor” – târgul cu ospețe și muzică – au fost tot timpul nedespărțite.
Așadar…
Peste 5.000 de oameni au venit, duminică, în satul Țebea din Hunedoara, unde au avut loc Serbările naționale Țebea 2023, în memoria lui Avram Iancu (1824 – 1872), lider al moților în timpul Revoluției din Transilvania anilor 1848 – 1849. Câmpurile din jurul complexului istoric de la Țebea au fost ocupate de mașinile parcate de oaspeții evenimentului, iar târgul de la Țebea s-a transformat într-un furnicar.
Gara din satul Țebea din Hunedoara, vechiul loc de sosire al personalităților politice venite la serbările naționale, a rămas însă pustie și uitată, la circa 500 de metri de cimitir.
Mulți oameni s-au echipat în straie populare, alții și-au acoperit capul cu năframe, pălării țărănești și cușme dacice, iar în picioare și-au pus opinci.
Eșarfele tricolore și steagurile au fost și ele aproape nelipsite din peisajul colorat al evenimentelor de la Țebea, un decor animat de cântece patriotice, de muzica populară și de scandările publicului gălăgios strâns în jurul cimitirului din Țebea.
Grupurile de susținători ai unor politicieni și partide politice s-au organizat și au huiduit pe cei mai mulți dintre politicienii prezenți la eveniment, însă nu au fost înregistrate incidente.
Duminică, 10 septembrie, s-au împlinit 151 de ani de la moartea celui supranumit Crăișorul munților și, ca în fiecare an în preajma acestei date, mormântul lui Avram Iancu aflat cimitirul din Țebea s-a transformat într-un adevărat loc de pelerinaj pentru mii de români sosiți din totale colțurile țării.
Alături de locul de veci al eroului transilvan, Gorunul lui Horea – un stejar falnic, pietrificat, cunoscut ca locul de întâlnire al moților în zilele Răscoalei țărănești din anul 1784 – se numără printre atracțiile complexului din curtea bisericii ortodoxe de la Țebea.
În târgul de la Țebea, atmosfera a fost mult mai relaxată.
După încheierea paradei militare, cei mai mulți dintre oaspeții serbărilor de la Țebea s-au îndreptat spre plaiul din vecinătatea bisericii, unde serbările au continuat cu un spectacol folcloric. Nu înainte de a se fotografia în fața locului de veci al celui numit Crăișorul munților, împodobit cu coroane de flori, și a Gorunului lui Horea, fagul secular rămas cu timpul fără ramuri și frunze.
Related Posts:
