Am fost vineri în Petrila, la momentul celebru sau funebru al închiderii minei din localitate. Ar fi ieşit un reportaj de Reuters de acolo, dar asta ar fi însemnat probabil să stau o săptămână acolo. Nu am stat decât câteva zeci de minute, am vizitat o parte din fosta mina, am făcut câteva fotografii şi am plecat în grabă din Petrila, spre locuri mai frumoase. Am ajuns pe Transalpina şi apoi în Hunedoara, unde am scris repede, repede ce am văzut eu acolo, la acea mină ruginită şi cenuşie ca oraşul.
Articolul poate fi citit AICI!
Related Posts:
