- Pădurea de fagi care se înalţă în jurul emblematicului con vulcanic al Săcărâmbului are proprietăţi binefăcătoare şi este considerată de mulţi dintre oaspeţii săi un loc încărcat de energii. Oamenii care îi cunosc povestea vin aici pentru a se relaxa şi a face „silvoterapie”, iar unii dintre ei au relatat că după mai multe ore petrecute în pădure au trăit experienţe paranormale.
Localnicii au ridicat un foişor sub forma unei piramide, unde vizitatorii pot medita în mijlocul naturii. Însă cel mai captivat lucru legat de „pădurea de argint” este povestea izvorului ei.
Un monument de piatră aminteşte că aici, la mijlocul secolului al XIX-lea, a poposit împăratul Franz Joseph care, în timpul vizitei sale în Transilvania.
„Povestea spune că împăratul a traversat pădurea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se în dreptul unui izvor. Aici a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului, despre care se spune că a aflat că aduce binefaceri sănătăţii, dar şi potenţei. Apa acestui izvor este foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, relata localnicul Alexandru Pavel Tokar, preşedinte al „Societăţii europene pentru tehnică radiantă şi armonie spirituală“ (SETRAS) şi autor al monografiei Săcărâmbului.
Foto: Andreea Văduva / Facebook.
Pădurea de argint, întinsă pe circa 13 hectare, rămâne un loc încântător.
„Întreg Săcărâmbul, nu doar «pădurea de argint», reprezintă un centru energetic foarte puternic. Există şi o explicaţie ştiinţifică: aşezarea se află în centrul unui vechi con vulcanic care a avut altitudinea de 3.300 de metri. Acest con există virtual, îşi manifestă energiile resimţite intens. Practic, deşi arealul Săcărâmbului se află la altitudinea de 800 de metri, cei care vin aici se simt atmosfera de la peste 3.000 de metri“, informa Alexandru Tokar.
Aflat la 25 de kilometri de municipiul Deva, Săcărâmb a fost atestat documentar în urmă cu 550 de ani, însă povestea prin care a devenit cunoscut în lume datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când aici au fost deschise primele exploatări miniere. Potrivit legendei, un sătean din Nojag, care îşi mâna porcii prin pădurile de munte, a observat sclipind, dintr-o râpă ascunsă, un bolovan. A coborât în deschizătura muntelui şi a desprins bucata strălucitoare din roca în care fusese înţepenită, iar a doua zi s-a prezentat cu ea în faţa unui moşier care avea o mică exploatare minieră în acele ţinuturi. „Piatra“ s-a dovedit a fi aur, iar vestea descoperirii metalului preţios s-a răspândit cu repeziciune.
Related Posts:
