SHARE
Orașele Hunedoarei au început să se dezvolte în a doua parte a secolului al XIX-lea. Atunci au luat avânt în Uzinele de Fier și exploatările miniere din Ținutul Pădurenilor, minele de cărbune din Valea Jiului, zona auriferă din jurul Bradului, Deva, Orăștie, Călan. De peste un secol datează unele dintre cele mai prețioase construcții industriale din zona Hunedoarei. Pe unele le putem vedea în fiecare oraș, lăsate în voia sorții, cu istoria aproape ștearsă.
Altele s-au ruinat și au dispărut. Doar câteva au fost salvate. „Mândri că suntem hunedoreni”, dar nu am putut avea grijă de bucățile de istorie care ofereau identitate orașelor noastre. Încet, încet, unele revin în atenția comunității, dar pentru altele e deja prea târziu. Ce să salvezi, de exemplu, în Călan, un oraș cu o istorie metalurgică de un secol și jumătate, pe care nicio autoritate nu a mai băgat-o în seamă în ultimele decenii. Ruine abandonate.
Și în alte orașe ale Hunedoarei, monumente prețioase au fost lăsate să se prăbușească, mai ales în ultimele trei decenii. Ori au fost tratate cu nepăsare.
Iată câteva exemple. : fostul sediu al Uzinelor de fier, o clădire frumoasă de cărămidă din vecinătatea Castelului Corvinilor – deocamdată abandonată; clădirile din Centrul Vechi – cele mai multe nepuse în valoare; construcții industriale dispărute și ruinate, cum sunt cele de pe traseul mocăniței; furnalul de la Govjdia etc. Deva: clădirea primăriei și alte construcții din Piața Unirii, care nu au mai fost reabilitate. Petroșani: turnul cu apă și depoul CFR, clădiri miniere și chiar biserici din Valea Jiului de la sfârșitul secolului al XIX-lea – lăsate în voia sorții. Călan – au fost câteva construcții din vremea Uzinei care ofereau identitate orașului, dar au fost ruinate cu voia și din nepăsarea autorităților și a localnicilor.
Cred că patrimoniul specific orașelor Hunedoarei, patrimoniul industrial din vremea când ele au început să crească, trebuie evaluat și restaurat, cât a mai rămas din el.
În imagine: un furnal al Hunedoarei, la 1900. Foto: SCHOCH FRYGES. Sursa: Fortepan.hu.

Related Posts: