Un bloc din Hunedoara locuit în cea mai mare parte de familii de romi a rămas ca o redută în calea civilizaţiei.
Trec aproape în fiecare zi prin zonă şi mă întreb cum i-ar afecta curăţenia de primăvară pe acei oameni ce trăiesc pe un munte de gunoi, căruia îi mai dau foc din când în când, dar faţă de care, chiar şi în ciuda obiceiului lor, se pare că au un mare respect.
De ani buni, nu a reuşit nimeni să îi schimbe, să îi “civilizeze”. Au fost lăsaţi în voia lor, deşi nu cred că ar trebui să fie aşa, atâta timp cât trăiesc într-o comunitate, căreia ar trebui să îi ofere ceva în schimbul ajutoarelor sociale primite.
Cel mai probabil, în câţiva ani, stabilimentul va fi închis, aşa cum a fost pus lacătul şi pe alte blocuri din împrejurimi, unde alături de oameni îşi găsiseră adăpost până şi caii. Iar căruţele erau parcate în spatele clădirilor.
Blocurile fantomă din Hunedoara
Judeţul Hunedoara este împânzit de „blocuri fantomă” – clădiri de locuinţe ridicate într-un ritm alert în anii ´60 – ´70 pentru miile de români aduşi din alte colţuri ale ţării pentru a lucra în industrie şi minerit.
În acei ani, în care judeţul Hunedoara devenise o destinaţie atractivă pentru românii aflaţi în căutarea unor locuri de muncă, repeziciunea cu care erau ridicate noile blocuri pentru mineri şi muncitori era un motiv de satisfacţie pentru localnici şi pentru autorităţile comuniste.
Până la mijlocul anilor 2000, aproape toate minele din zona Hunedoarei, Devei şi a Bradului au fost închise, iar în Valea Jiului activitatea minieră a fost redusă drastic, zeci de mii de locuri de muncă fiind desfiinţate. Exploatările miniere s-au ruinat sau au fost devalizate treptat, lăsând în urma lor sute de hectare acoperite cu ruine.
blocuri fantoma hunedoara foto daniel guta
În acelaşi timp, mulţi dintre foştii lor muncitori s-au întors în locurile natale, lăsând în urma lor, pradă ruinării, o mulţime de clădiri de locuit goale, pe care nimeni nu le-a mai dorit în următorii ani. „Blocurile – fantomă” pot fi văzute în toate oraşele Hunedoarei, dar şi în locuri mai puţin obişnuite: ascunse în văi adânci din inima munţilor ori rămase solitare pe crestele înalte de la marginea unor sate pitoreşti.
Unele au fost ocupate în ultimii ani de familii de romi şi asistaţi social şi sunt focare de mizerie pentru comunităţi, altele au ajuns ruine uriaşe care pun în pericol siguranţa celor din jur. Autorităţile nu au mai avut fonduri pentru a le renova, iar starea lor proastă de conservare, vechimea lor şi cererea redusă pentru astfel de locuinţe de calitate şi confort redus nu le-a făcut atractive.




















chestia e ca blocul inca nu prezinta interes pt afacerile ,,domnului” primar..sau pt neamuri…poate in viitor..