De ce la noi s-a ajuns ca monumentul istoric să fie sinonim cu ruina, în cel mai rău sens al cuvântului?
Sunt multe astfel de cazuri, de la cetăţile dacice până la Cetatea Devei şi Furnalul de la Govâjdia.
<Sunt ruine abandonate, la fel ca şi Conacul cândeştilor şi Cetatea Colţ, două dintre monumentele reprezentative pentru Ţara Haţegului.
Pe lângă conac (ce a mai rămas din el), treci pe drumul spre Râuşor. Un timp, construcţia a funcţionat ca grajd.
Mai nou, nu cred că vreun localnic s-ar mai dovedi atât de nemilos încât să îşi lase animalele acolo, în vechea reşedinţă nobiliară, care poartă titlul de monument istoric. ar peisajul e frumos.
La fel ca şi zona unde a fost clădită Cetatea Colţ. Şi cetatea, din depărtare, cu aerul ei “balzacian”. Biserica Colţ, în schimb, este renovată şi îngrijită, dar se integrează perfect în peisajul sălbatic al ţinutului.
Cetatea Colț a fost clădită la sfârşitul secolului al XIII-lea, pe stâncile care străjuiesc intrarea în defileul Râușorului. Inițial ar fi fost un turn locuință, dezvoltat apoi ca fortificație pe trei nivele, cu accesul la etajul I.
„E o cetate solidă în cinci colţuri şi înaltă până-n cer. Are o singură poartă care priveşte către şesul Haţegului. Este o cetate frumoasă cu 11 turnuri. Are multe întărituri înconjurătoare, dar toate laturile îi sunt atât de abrupte, încât nu te poţi apropia”, o descria cărturarul turc Evliya Celebi, în anii 1660.
La poalele cetății se află așezarea satul Râu de Mori, teritoriu care a aparţinut, începând din Evul Mediu, până la sfârşitul epocii moderne, familiei Cândeştilor (ulterior Kendeffy).
Castelul Colț de la poalele Retezatului a rămas un loc care dă fiori oaspeților săi, nu doar datorită faimoasei nuvele „Castelul din Carpați”, scrisă de Jules Verne, a cărei sursă de inspirație ar fi fost.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, scriitorul francez a relatat despre aşezarea abandonată despre care românii credeau că era stăpânită de forţele răului şi că în interiorul ei se petreceau lucruri înspăimântătoare.
Descrierea oferită acestuia în „Castelul din Carpați” nu mai provoacă nesiguranță oaspeților monumentului, în schimb, o pot face stâncile abrupte pe care a fost acesta a fost ridicat și starea ruinelor sale.
Related Posts:
