- După o pauză îndelungată a reînceput procesul în care mai mulţi hunedoreni sunt judecaţi pentru traficarea obiectelor de patrimoniu descoperite în urma săpăturilor în siturile arheologice din Munţii Orăştiei.
Dosarul, vechi din 2008, a revenit pe rolul Judecătoriei Deva, iar astăzi a fost primul termen de judecată după reluarea procesului. Nu s-a întâmplat nimic, cauza fiind amânată pentru că au lipsit unii dintre învinuiţi. De altfel, alt proces în care mai mulţi hunedoreni sunt judecaţi pentru infracţiuni similare se desfăşoară la Curtea de Apel Alba Iulia, şi este de asemenea tărăgănat de absenteismul din sala de judecată.
Poveştile “comorilor dacice” rămân fascinante, chiar dacă personajele lor pot fi numite infractori. Ele ar putea fi cu uşurinţă subiectul unui roman de succes. Închipuiţi-vă, de exemplu, ce a simţit descoperitorul uneia dintre comori, atunci când, într-o noapte spre dimineaţă, a scos din pământ zece brăţări din aur de peste 10 kilograme. Ce-i drept, nu s-a ales cu mai nimic de pe urma lor.
Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.
După 1990, febra comorilor a cuprins din nou o mulțime de oameni
Pe culmea Căprăreața, prima mare comoară cunoscută publicului a fost scoasă la iveală de braconieri în luna august a anului 1998, după mai multe luni de scotocire a zonei.
Conţinea peste 3.600 de galbeni – stateri Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur. Cele peste 30 de kilograme de monede din aur găsite în vara anului 1998 de traficanţii de comori au fost valorificate la casele de licitaţii din Europa Centrală şi SUA, iar în prezent sunt date în urmărire internaţională. Doar 27 de monede au fost recuperate din imensul tezaur.
În primăvara anului 1999, braconierii au dat din nou lovitura în aceeaşi zonă, pe Culmea Căprăreţei. De aici a fost scos la iveală primul tezaur de brăţări de aur cunoscut până în prezent. Cele şase piese au fost descoperite pe o terasă artificială, la circa 600 de metri de incinta sacră a Sarmizegetusei. Aici au fost descoperite şase brăţări de aur, toate recuperate ulterior de autorităţile judiciare.
Cea mai faimoasă comoară a fost descoperită în 6 mai 2000, pe aceeaşi culme a Căprăreţei, la circa 500 de metri de temple, tot de braconierii călăuziţi de localnici. Tezaurul care conţinea zece brăţări spiralice de aur se fusese depus la baza unei stânci înalte de trei metri, situată la marginea unei terase artificiale, amenajată în antichitate.
În perioada 26 – 27 mai 2001, alte cinci brăţări dacice de aur au fost scoase la iveală din zona Căprăreaţa. Alte tezaure monetare de argint au fost localizate de braconieri în aceeași zonă de la poalele „Muntelui sfânt al dacilor”.
În afara comorilor de la Căpărăreaţa, cel puţin trei brăţări dacice de aur au fost scoase la iveală de braconieri, la Grădiștea Muncelului – Sarmizegetusa Regia. Acestea din urmă fac parte din două tezaure antice, descoperite în apropierea zonei sacre. Până în prezent, autorităţile au recuperat 13 spirale de aur.
Oficial, goana după comorile de la Grădiștea Muncelului s-a mai domolit, odată cu anchetele penale, care au dus la condamnarea mai multor traficanți de comori. Numărul posesorilor de detectoare de metale a crescut, însă, considerabil în ultimii ani, în județul Hunedoara.
Related Posts:
