SHARE

Nu ştiu dacă am fost, ţara asta, grânarul Europei, dar dacă ne place să ne lăudăm cu asta.

Am fost în Oltenia şi am oprit în dreptul unui canal de irigaţii cu apă din Dunăre, pe care l-am prins plin cu apă, când eram copil – şi plin de peşte. Pe aici veneam la pescuit şi umpleam găleata cu peşte, deşi nu prea le aveam eu cu pescuitul. Sec de ani buni, canalul e aşa, doar, o amintire a ce era o dată. Te gândeşti că nu am ştiut ori nu am mai avut bani nici măcar pentru lucrurile pe care le ştiam face, cum e agricultura. În ţara asta, în primii ani de democraţie ne-am grăbit să ne furăm căciula, cum se zice, sau să ne dăm arama pe faţă.

Am furat şi am distrus cu gândul la ziua de mâine, că nimeni nu a părut să fie în stare să facă planuri pentru cea de poimâine.

Related Posts: