SHARE

Mi-am dat seama că nu mă pricep la politică. Deşi toată lumea se pricepe, conform zicalei româneşti. Ei, uite că eu nu le am cu această… îndeletnicire tradiţională. De aia, nu pot fi aşa înverşunat în a susţine că unul e bun, altul e rău, că unul va face bine pentru oraş (mă refer la primarul Hunedoarei, oricare ar fi fost), iar altul ar fi făcut rău.

Am amici care lucrează în presă şi, fiind mai experimentaţi decât mine, sunt “în măsură” să dea asemenea pronosticuri şi chiar să ducă o luptă de convingere în favoarea lor. Eu doar am putut să râd de ele, pentru că multe au fost total aiurea. S-au dovedit catastrofale, ţinând cont că au venit de la oameni care cică simt pulsul comunităţii.

Ce vremuri…

Şi eu m-aş fi descurcat mai bine ca ei, dar nu m-am încurcat în previziuni electorale. Eu sunt cu altele, cu reportajele, cu “cancanurile”, mărunţişuri… Iar la o zi, două, după alegeri mi-a pierit cheful de a comenta despre cine ce a făcut. Poate doar legat de Primăria Hunedoara mai rămăsesem cu unele idei. Dar mai mult aşa, pentru mine. Una era cu voturile ţiganilor amărâţi din oraş: sper ca în următorii ani să nu devină un mit local. În rest, totul a revenit la starea de normalitate, a crizei de care nu mai scăpăm şi din cauza căreia ne transformăm treptat în nişte pesimişti incurabili.

Asta deşi e ok, berea e ieftină, terasele sunt pline când sunt meciurile la . Iar dacă eşti om simplu, cu serviciu pe bani de nimic, dar cu salariu lunar, sau dacă eşti pensionat din combinat, cu 1.000 de lei pe lună (cum sunt foarte mulţi dintre hunedoreni), şi nu ţii să prosperi, şi nu prea te interesează viitorul comunităţii în care trăieşti, eu zic să nu ne facem griji deocamdată. Până la toamnă!

Related Posts: