Mi-am făcut un obicei din a răsfoi zilnic toate ziarele locale şi o mulţime de publicaţii on-line astfel încât să dorm liniştit crezând că nu îmi scapă vreo ştire cu adevărat interesantă.
Nu mă declar dezamăgit vorbind despre presa locală în general, pentru că ştiu că multora dintre colegii mei din presă nu le este uşor. Munca lor implică sacrificii, frustrări, înseamnă stres şi o competiţie ce pare uneori fără sens, dar oamenii ţin la ea, cel puţin unii dintre cei care îşi doresc să fie sau să rămână jurnalişti. Şi nu i-aş recomanda nimănui să îşi facă iluzii cu privire la veniturile angajaţilor din mass-media. Nu o să ne îmbogăţim din ele, e clar.
Dezamăgit sunt, uneori, de textele mincinoase pe care le citesc în aceeaşi presă locală. Mă uimeşte cât de naivi pot fi cititorii, încât să creadă minciunile inserate cu nonşalanţă în unele articole. Dar oamenii ajung chiar să se agaţe de ele, iar minciunile acestea pe care nu le observă li se instalează în conştinţă. Cititorii le iau de bune, la prima mână, pentru că dacă ar citi a doua oară textele mincinoase şi şi-ar pune întrebări, dacă ar citi „dezvăluirile” şi printre rânduri, cu mai multă suspiciune, ar vedea poate manipularea. Poate ar reuşi astfel să se şi apere de ea. Continuarea-aici!
Related Posts:
